In aceste conditii, nu e de mirare de ce tirajul combinat al “ziarelor de calitate” atinge doar 55.000 de exemplare. Explicatiile abunda, iar intr-o buna masura au de-a face si cu absenta unor abordari inteligibile. Presa mainstream de la noi a devenit, in ultimii ani, biroul de informatii al DNA si al serviciilor secrete. Cand jurnalisti respectabili iti vorbesc despre rolul “serviciilor secrete pentru democratie” (Dan Tapalaga) sau de faptul ca serviciile secrete “au preluat practic vointa de schimbare a societatii si au conceptualizat-o” (Catalin Tolontan) e limpede ca media a imbratisat presupozitiile unui sistem opresiv, in care ascultarile, supravegherile si, mai nou, torturile au rolul, vezi Doamne, de a ne feri de coruptie, terorism si Rusia. Lucrul cel mai inspaimantator este ca nici in alte parti lucrurile nu arata mai bine, daca ne uitam pe sondajele Gallup sau pe aceasta sceneta comica din Germania.
Scandal cat casa pe tema bugetului in scadere alocat DNA. Dreapta romaneasca si presa libera au condamnat imixtiunea guvernului in treburile justitiei si au cerut fonduri mai mari pentru activitatea procurorilor. Insa, dupa cum stim de la von Mises sau de la orice alt ganditor liberal, scopul birocratiei este sa se perpetueze si sa-si inventeze in permanenta obiecte de activitate. Cu puterile conjugate ale DNA si ale serviciilor de informatii se vor gasi in permanenta obiective de atins: “coruptie”, “terorism”, etc. De asemenea, niciunul dintre “aparatorii statului de drept” nu isi pune problema cum s-ar putea negocia taierea unor bugete si puteri ale unor agentii gigantice, intr-un viitor improbabil cand amenintarile, se presupune, vor fi mai scazute. Agentiile vor inventa mereu pretexte pentru a-si dovedi importanta sau vor gasi mereu probe impotriva celui care atenteaza la integritatea lor. De altfel, chestiunea bugetului s-a rezolvat rapid in urma unei intrevederi intre ministrul finantelor publice si sefa DNA.
Intr-un final, Malaezia a fost acceptata sa faca parte din comisia de ancheta care investigheaza prabusirea MH17 in Ucraina. Desi avea al doilea numar de victime (43), iar compania apartine guvernului de la Kuala Lumpur, in prima instanta nu s-a considerat necesara includerea Malaeziei in comisia din care faceau parte, initial, Olanda, Ucraina, Australia si Belgia. Ambasadorul tarii asiatice in Ucraina a precizat, de altfel, mai demult, ca guvernului sau nu i-a fost permis sa ia parte la aceasta operatiune. De asemenea, prezenta Belgiei in aceasta echipa ramane un mister, din moment ce numarul vicitimelor provenite din aceasta tara este de patru, mai putin decat Indonezia si Marea Britanie, care nu au reprezentanti si de zece ori mai putin decat Malaezia. In fine, sa reamintim doar ca, pana in acest moment, comisia nu a stabilit nicio responsabilitate pentru doborarea avionului, desi Rusia a primit sanctiuni suplimentare pentru responsabilitate chiar in acest caz, si ca in eventualitatea in care concluziile nu vor fi pe placul vreunuia dintre anchetatori, ele nu vor fi facute publice.
In ultimii doi ani, principala cauza a deceselor (30%) din armata americana o constituie sinuciderile, conform unui raport publicat de “USA Today”. Ca perspectiva, din 2001 si pana in urma cu un an, aproximativ 6.800 de soldati au murit in Iraq si Afganistan, in timp ce 3.000 si-au pus capat zilelor in aceeasi perioada. Asadar, in ultimii doi ani, sinuciderea a devenit principalul agent terminator, intrecand chiar si accidentele auto, cauza numarul unu a mortilor in 2008. In ritmul acesta, vom avea in curand o coalitie impotriva sinuciderilor. Culmea e ca un alt documentprezentat de oficialitatile americane releva ca, in pofida amenintarilor crescande din interiorul tarii, ofiterii FBI cazuti la datorie in Statele Unite au pierit cu preponderenta in accidente auto si nu ca urmare a unor confruntari sangeroase cu bande de ticalosi. Dintre cei 76 de angajati ai FBI decedati, 23 au murit ca urmare a unor acte criminale, iar restul pe sosele, in coliziuni. Mai mult, dintre acestia, 14 nu purtau centuri de siguranta. De asemenea, raportul FBI admite ca numarul politistilor ucisi de criminali a scazut in ultimii ani. Dar acest amanunt nu impiedica militarizarea tot mai accentuata si bugetele tot mai mari.
Locuitorii unui sat din Alpii elvetieni au decis intr-un referendum local sa voteze impotriva unei exploatari a aurului din zona, care le-ar fi adus venituri considerabile. Cei 450 de locuitori ar fi urmat sa imparta aproximativ 27 de milioane de lire sterline, daca acceptau oferta unei companii canadiene, dar au refuzat. Decizia este admirabila si de aici putem trage multe invataminte despre rolul descentralizarii. De pilda, in chestiunea gazelor de sist de la noi protestatarii, finantati de Soros, au clamat in nestire despre dreptul la aer curat si alte povesti. Insa fundamental ei se plasau pe aceleasi pozitii ca si exploatatorii. Toata lumea dorea un control centralizat asupra resurselor, singura neintelegere fiind cine sa conduca treburile: ecologisii finantati de capitalisti sau capitalistii. Problema localnicilor nu interesa pe nimeni, desi, in aparenta, lumea murea de grija lor. In alta ordine de idei, chestiunea descentralizarii nu ar trebui sa se reduca doar la resurse, ci ar trebui sa includa inclusiv aspecte culturale (cum ar fi parada Gay, rolul educatiei sexuale in scoli, etc). Altfel, deja suntem pe drumul catre tragedia comunelor.
Autor: Ninel Ganea
Sursa: Karamazov.ro