O femeie în vârstă de vreo 50 și ceva de ani tocmai ajunsese pe scaunul ei dintr-un avion foarte aglomerat. Odată ajunsă la locul ei, aceasta a refuzat să se așeze. Locul ei era lângă un bărbat de culoare.
Scârbită, femeia a strigat la stewardesă, cerând să primească urgent alt loc. “Eu nu pot sta lângă acest bărbat negru”, a spus femeia. Stewardesa i-a răspuns prompt: “Lăsați-mă să văd dacă reușesc să vă găsesc un alt loc”.
După ce a verificat locurile disponibile, stewardesa s-a întors și i-a spus femeii indignate: “Doamnă, nu mai sunt alte locuri la clasa economy, dar voi vorbi cu căpitanul să văd dacă mai există variante la clasa I”.
După aproximativ 10 minute, stewardesa revine și îi oferă explicații femeii: “Căpitanul mi-a confirmat că nu mai există locuri disponibile la clasa economy, dar mai este un loc disponibil la clasa I. Politica companiei noastre este să nu mutăm niciodată o persoană de la clasa economy la clasa I, dar având în vedere că lucrurile pot degenera într-un scandal dacă forțăm o persoană să stea lângă o persoană NEPLĂCUTĂ, căpitanul a fost de acord să facem mutarea la clasa I”.
Înainte ca femeia indignată să apuce să zică ceva, stewardesa a gesticulat înspre bărbatul de culoare și i-a spus: “Așadar, domnule, dacă sunteți amabil să vă luați lucrurile personale, noi ne dorim să vă mutăm la clasa I, deoarece căpitanul nu își dorește ca dumneavoastră să fiți nevoit să stați lângă o persoană neplăcută”.
Pasagerii aflați în rândurile din apropiere au început să aplaude imediat, unii dintre ei chiar ridicându-se în picioare pentru a-l felicita pe bărbatul de culoare.
Povestea este una reală, însă povestitorul ei a rămas anonim. (zigzagonline.ro)
Cum trăiesc oamenii săraci?
Într-o zi, tatăl unei familii foarte înstărite și-a luat fiul într-o excursie la țară, cu scopul declarat de a-i arăta acestuia cum trăiesc oamenii săraci. Au petrecut câteva zile și nopți la ferma unei familii care ar fi considerată ca fiind una săracă. La întoarcerea din excursia lor, tatăl l-a întrebat pe fiul său:
“Cum ți s-a părut excursia?”
“A fost genial, tată!”
“Ai văzut cum trăiesc oamenii săraci?”, a întrebat tatăl.
“O da”, a spus fiul.
“Deci, spune-mi, ce ai învățat din această excursie?”, întreabă tatăl.
Fiul a răspuns: “Am văzut că noi avem un câine și ei au patru. Noi avem o piscină care ajunge până în mijlocul grădinii noastre și ei au un pârâu care nu se termină niciodată. Noi avem lanterne de import în grădină și ei au stelele noaptea. Din veranda noastră poți privi până în fața curții și la ei poți privi întregul orizont. Noi avem o bucată mică de pământ pe care să trăim și ei au câmpuri care merg mai departe decât putem vedea cu ochii. Noi avem servitori care ne servesc, dar ei îi servesc pe alții. Noi cumpărăm mâncarea noastră, dar ei și-o cresc pe a lor. Noi avem ziduri în jurul proprietății noastre pentru a ne proteja; ei au prieteni care să îi protejeze.”
Tatăl băiatului a rămas fără cuvinte.
După aceea, fiul a adăugat “Mulțumesc, tată, pentru că mi-ai arătat cât de săraci suntem.”
Morala acestei povești este că a fi sărac nu înseamnă a nu avea bunurile materiale de care credem cu atât de multă tărie că avem nevoie. Poți fi bogat în suflet, în familie și în toți oamenii care te înconjoară. Fără ei, nu prea ai cum să te consideri un om cu adevărat bogat. (sursa: zigzagonline.ro)