Posta Romana: “Jaf la drumul mare!”

Care este diagnosticul de ultimă oră după analizele făcute pacientului numit Poşta Română?

Poşta Română se află într-o situaţie dificilă, moştenind trei ani de datorii foarte grele; 180 de milioane de lei în 2009, 120 de milioane în 2010, 182 de milioane în 2011, per total datoria ridicându-se la peste 120 de milioane de euro. În plus, ANAF a descoperit la un control încă 90 de milioane de lei, datorii din 2003-2009, TVA şi impozit pe profit, greşit facturate, plus penalităţile aferente. Acum mai avem un control pentru perioada 2009-2012 care cine ştie ce datorii va mai scoate la iveală?

Deci din punct de vedere financiar, societatea este într-o situaţie foarte delicată.

Vorbim de colaps?

Ei, nu… Veniturile societăţii nu au scăzut, cu toate că odată cu deschiderea pieţei concurenţiale se aştepta o scădere a veniturilor cu 10-20 %. Ele se menţin în continuare undeva la 100-105 milioane de lei lunar.

Cum a fost posibil un asemenea dezmăţ, furt, căpuşare… cum doriţi să-i spunem?

Haideţi să vă spun cum a fost posibil… Şi vă prezint doar câteva contracte dezastruoase cu care am avut tangenţă de un an de când sunt director general;

Porsche Mobility… Flotă auto, 20 de milioane de euro pe patru ani. Practic, maşinile trebuiau date înapoi, însă eu încerc să transform acest leasing într-un leasing financiar şi să menţin flota auto. Este un contract complet fraudulos.

Apoi contractul cu STS… însă nu acela pe care-l ştim cu toţii, ci o firmă de apartament. Aici e culmea culmilor! Se semnează un contract pentru dotarea cu POS-uri a societăţii poştale. Se trenează, iar la un moment dat, Poşta consideră că trebuie să rezilieze contractul şi îl reziliază, dar cu o literă alta decât cea normală stipulată în contract, se merge în instanţă, iar acolo se constată nulitatea rezilierii contractului şi drept penalitate se plătesc 5 milioane de euro, chipurile pagube produse firmei respective ca urmare a nederulării contractului etc. etc. etc… fără să mişte niciun pai, fără să instaleze vreun POS. Se varsă în contul firmei de apartament 5 milioane. O minibijuterie de fraudă ce trebuie trecută în istoria fraudelor.

Un Bechtel mai mic…

Cam aşa ceva… Vreţi să vă mai spun? Haideţi că vă mai spun! S-au achiziţionat de la o firmă nişte aparate de francat, second-hand , care pe eBay sunt la 15 euro bucata. Şi ele se aduc cu 150.000 de euro bucata! Se mai ataşează un soft – soft proprietar se numeşte – care mai costă încă 6 milioane. Un contract de 7 milioane de euro făcut pe nişte ciurucuri. Apoi, Alfa Medical… servicii medicale obligatorii de angajator, contract de 5,8 milioane de euro pe 5 ani, contract la care nu există clauze de reziliere, îl târşâi, ei îmi dau factură deşi nu fac niciun fel de prestaţie aproape, eu le-o dau înapoi, ei mă execută prin instanţă cu factura. Urmează G4S… Au foarte multe contracte, se dau şi-acolo 3 milioane de euro pe an pentru nişte camere de luat vederi – o nimica toată – instalate în oficii. Transport valori – 22 de milioane…

Vorbim de euro sau de lei?

Numai în euro vorbim la aceste contracte. Revenind la transport valori, ar fi trebuit să dispună de maşini blindate, cu însoţitori înarmaţi în cabină. După ce au câştigat contractul, cei de la G4S au venit cu maşini care nu îndeplineau normele de securitate şi când au fost atenţionaţi, au lăsat societatea în pom, fără un serviciu esenţial. Acum ei cer în instanţă 22 de milioane pentru că – spun ei – am reziliat abuziv contractul. Sunt nevoit să-mi fac singur transportul în condiţii necorespunzătoare. Le-am mai reziliat un contract de pază la care aveau 2,5 euro pe oră per om şi-acum am contract cu 1,5 euro. Se mai adaugă un contract cu Info Press-ul pentru care s-a luat amendă de 103 milioane de lei de la Consiliul Concurenţei, pe care-o ducem în cârcă şi-o plătim acum eşalonat şi exemplele ar putea continua. Numai din aceste contracte se adună peste 120 de milioane de euro şi mai sunt şi altele mai mici, dar multe. E jaf la drumul mare, un jaf făcut de toţi cei care au girat politic şi au condus Poşta Română până acum.

Se cunosc semnatarii contractelor păguboase, se cunosc firmele, se cunosc acţionarii lor, persoanele care-i dirijează din umbră pe aceşti acţionari. Cine-i ia la „puricat”?

N-a existat zi de un an încoace să n-am câte trei controale. Au fost Curtea de Conturi, Corpul de Control al Primului Ministru, Garda Financiară, Ministerul de Finanţe, ANAF, Corpul de Control al Ministerului Comunicaţiilor… Toate dosarele au fost înaintate. La această oră, eu ca şi director general nu mai pot controla ce se întâmplă cu aceste dosare ajunse deja la Parchet, la DNA. Ce pot să spun e că avem 700 de acţiuni în instanţă..

Ce e de făcut în continuare?

Să vedem rezultatele acţiunii de privatizare. Dacă aceasta se va produce, e nevoie de o infuzie de capital absolut necesară pentru societate şi se va putea trece la modernizare, în primul rând la modernizarea centrelor de tranzit. Poşta Română poate fi scoasă la liman, având un potenţial extraordinar şi un mare avantaj. Este cea mai dezvoltată reţea de retail din România, ajungând şi în ultimul cătun.

Se vorbea demult de falimentarea şi vinderea ei pe nimic…

Intenţia statului român este să nu se ajungă la aşa ceva. Din câte ştiu, preţul de pornire este de peste 100 de milioane de euro pentru 51% din acţiuni. Dacă nu se va privatiza, eu ca manager vreau să deschid linii de business, să implementez serviciie de broker-asigurări, cele financiar-bancare, de telefonie mobilă, aducerea unui manager din zona privată pentru linia express, aşa-zisul prioripost care a ajuns la doar 2% din cota de piaţă.

Ce se întâmplă cu cei 5.000 de oameni consideraţi a fi „în plus”?

În situaţia pe care v-am prezentat-o, am fost nevoiţi să diminuăm normele. Intenţionez ca aceşti oameni să fie păstraţi, iar când vom veni cu noile servicii să nu fiu nevoit să angajez din altă parte, ci pur şi simplu să reîntregesc normele. Spre exemplu, un angajat va lucra şase ore pe servicii clasice şi două ore – să zicem – în zona asigurărilor.

Presupunând că n-ar exista toate aceste datorii şi s-ar tăia toate supapele jafului, ar fi Poşta Română pe profit?

Este clar că, dacă eu nu aş avea aceste datorii din urmă, sută la sută Poşta Română ar fi pe profit. E nevoie şi de investiţii pentru a face faţă pieţei, dar cu certitudine se poate merge lună de lună pe profit.

autor: Marcel Bărbătei
sursa: cotidianul.ro