In vreme ce unii funcţionari sunt disponibilizaţi, invocându-se criza, din ce în ce mai mulţi consilieri personali, oameni de încredere ai demnitarilor, sunt angajaţi pe salarii consistente.
La o privire mai atentă, declaraţiile diverşilor miniştri referitoare la reducerea schemei de personal din instituţiile pe care le conduc sunt doar retorică goală. Instituţiile publice sunt pline până la refuz de consilieri personali. Un studiu din decembrie 2005 al Institutului de Politici Publice (IPP) inventaria un număr de 133 de consilieri personali, în primul cabinet condus de Călin Popescu-Tăriceanu; patru ani mai târziu, Guvernul Boc numără peste 175 de astfel de consilieri (fără cele şase ministere ai căror reprezentanţi nu au transmis în timp util datele solicitate de Capital). Aptitudini de comunicare, confidenţialitate şi imparţialitate. Acestea sunt câteva dintre calităţile necesare pentru a deveni consilierul personal al unui demnitar, înscrise, de exemplu, în fişa postului la Ministerul Agriculturii. Tot din fişa postului rezultă că printre atribuţiile de serviciu se află verificarea actelor prezentate la cabinet, repartizarea corespondenţei, coordonarea activităţilor de protocol etc.
Consilierii ne costă de 3-4 ori mai mult decât anul trecut
Ca şi în 2005, unele concluzii ale studiului IPP rămân valabile. De pildă, aceşti consilieri nu sunt angajaţi decât rareori pe criterii de competenţă. Ca să luăm un exemplu, doamna Flori Daniela Ştefănescu, consilier personal la cabinetul lui Mihai-Viorel Fifor, secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), vine, potrivit declaraţiei de avere, direct din poziţia de profesoară de religie la şcoala generală din Coţofenii din Dos. În al doilea rând, consilierii responsabili de comunicare dublează inutil rolul departamentelor de profil din structura ministerelor. Atribuţiile altor consilieri se suprapun adesea cu cele ale altor angajaţi (şef de cabinet, asistent etc.). Iar în unele situaţii, consilierii au chiar atribuţii de control, cum o spune explicit fişa postului! O altă problemă este faptul că toţi aceşti consilieri – încadraţi ca personal contractual – pot avea şi alte surse de venit, inclusiv pensii, situaţie în care se regăsesc mulţi dintre consilierii de la Ministerul Agriculturii sau al Comunicaţiilor.
Majoritatea celor ce ocupă, în prezent, astfel de posturi au fost numiţi în acest an, după învestirea Cabinetului Boc. Una dintre persoanele de încredere a secretarului de stat Ştefania Gabriella Ferencz, din cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, este Mihaela Eugenia Boc, nepoata premierului, care anterior a lucrat la Primăria Cluj-Napoca, pe vremea când domnul Boc era primarul urbei. Presa a relatat că, în timp ce jumătate din angajaţii Cancelariei prim-ministrului urmau să fie disponibilizaţi în scopul reducerii cheltuielilor, premierul şi-a adus de la Cluj 24 de colaboratori. Acestora le-au fost asigurate locuinţe şi transportul de la Cluj-Napoca, alocările bugetare pentru aceste cheltuieli fiind suplimentate cu 300%-400% faţă de 2008.
Aparatul propriu de lucru al premierului cuprinde cabinetul premierului (cu cinci consilieri personali), corpul secretarilor de stat (alţi cinci consilieri personali), apoi cinci consilieri de stat (care la rândul lor au consilieri personali) şi registratura prim-ministrului, deservită de alţi trei consilieri. „Indemnizaţiile consilierilor de stat sunt de 6.691 lei. Salariile se pot situa, pornind de la salariul de bază, între limitele prevăzute de lege, respectiv pentru director de cabinet şi consilier personal, între 1.179 şi 2.769 de lei“, ne-a informat departamentul de comunicare al purtătorului de cuvânt al Guvernului. În cazul ministerelor, salariile de bază ale consilierilor personali variază între aproximativ 2.800 şi 3.100 de lei pe lună. La acestea, desigur, se adaugă o serie de sporuri.
Şi Administraţia prezidenţială are un aparat birocratic care include opt consilieri prezidenţiali şi 14 consilieri de stat. De la caz la caz, venitul încasat anul trecut de un consilier prezidenţial, conform declaraţiilor de avere postate pe site-ul Palatului Cotroceni, a fost de peste 53.000 de lei pe an, iar al unui consilier de stat, de aproximativ 46.000 de lei pe an. Majoritatea şi-au rotunjit veniturile prin activităţi suplimentare: drepturi de autor, cursuri ţinute în cadrul unor instituţii de învăţământ superior etc.
Salariile sunt secrete, fiind „date cu caracter personal“
Ce consilieri are Ministerul Justiţiei? „Prin articolul 12 din Legea nr. 544/2001 sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii, pe această cale făcându-se trimitere, în opinia noastră, la Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Astfel, potrivit art. 12 al aceluiaşi articol, prin noţiunea de «informaţie cu privire la datele personale» se înţelege «orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabil㻓. Acesta este răspunsul transmis de consilierul de comunicare al Ministerului Justiţiei, Simona David.
Nu este singurul caz de acest gen, iar MAI ne-a transmis un răspuns similar. Aceşti consilieri „au obligaţia declarării averilor şi intereselor conform Legii nr. 144/2007, cu modificările şi completările ulterioare“, ne-au comunicat reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Citând o decizie a Curţii Constituţionale, oficialii ANI afirmă că „salariul concret al unei persoane, stabilit în cadrul limitelor minime şi maxime prevăzute în actele normative, nu mai prezintă interes public, intrând în sfera interesului privat al persoanei.“ Pe de altă parte, obiectul declaraţiei de avere nu este „salariul concret al declarantului, ci venitul anual încasat“. „În ceea ce priveşte transparenţa instituţiilor faţă de profilul acestor consilieri, constatăm o secretomanie nejustificată, cum este cazul răspunsului Ministerului Justiţiei. Răspunsul este clar un abuz. Pe acelaşi principiu, numele unui ministru reprezintă o informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă“, spune Elena Iorga, director de programe în cadrul Institutului de Politici Publice.
«În continuare se creează un aparat stufos de consilieri, de regulă foarte tineri şi fără experienţă în domeniul pentru care au fost angajaţi.»
Elena Iorga, Institutul pentru Politici Publice
7.643 de lei este indemnizaţia lunară a unui consilier prezidenţial, cel mai bine plătit din această categorie de angajaţi ai instituţiilor publice. Indemnizaţia este egală cu cea a unui ministru sau a primarului general al Capitalei.
Mona Scărişoreanu, Bogdan Ciubuc
sursa: capitalul.ro