Responsabilitate. Un cuvant de care clasa politica fuge ca dracul de tamaie. Nu ezita, insa, sa il arunce de fiecare data in bataliile electorale care au devastat Romania in ultimii 20 de ani. Prioritatile declarative se regasesc cu varf si indesat in discursurile unor lideri care, in realitate, privesc cu un dispret urias milioanele de romani. Acolo, pe esichierul politic, nu exista decat interese. De partid, de gasca, personale. Nimeni nu pare dispus sa piarda accesul la privilegiile conferite de actul guvernarii. Criza este resimtita, din plin, de o populatie care se intreaba, probabil, cand se va termina acest cosmar. Un cosmar care insa ocoleste liderii, alesii, clasa politica. In lumea decidentilor zilei, criza nu provoaca decat rareori cosmaruri. Odraslele de bani gata ale liderilor continua sa arunce mii de euro in fiecare seara in cluburile de fite. Continua sa se lafaie in masini de ultima generatie, sa infrunte criza din spatele unor portofele burdusite de bani nemunciti. La polul opus, cei multi duc pe umerii lor o austeritate tot mai apasatoare. Guvernantii nu renunta la campania electorala, la compromisurile politice. Ei merg mai departe printre afaceri banoase cu statul, profitand de un sistem juridic corupt si incapabil sa se reformeze. Romania a ajuns un focar de nemultumiri sociale. Nu exista un domeniu, un singur domeniu in care lucrurile sa se indrepte in directia cea buna. Se vand iluzii electorale, se indreapta o categorie sociala impotriva alteia, se identifica vinovatii in mediul privat sau de stat, in functie de interesele politice. Sindicatele din administratie se pregatesc de proteste.
Profesorii traiesc cu groaza disponibilizarilor. Deficitul de medici si de resurse aduce grave prejudicii actului medical. Magistratii ameninta si ei cu blocarea activitatii. Ceferistii sunt trimisi in somaj si lasati sa orbecaie pe drumurile intunecate ale crizei. Doar ei, alesii, considera ca au dreptul de a continua sa se lupte pentru Putere si privilegii. Partidele s-au transformat in gasti politice cu imunitate, din care razbat doar orgoliile nemasurate. La polul opus, cetatenii sunt lasati sa duca mai departe crucea austeritatii. Greutati acum, greutati in viitor… Datoria publica se mareste de la o zi la alta, ca si tupeul unei clase politice incapabile sa isi recunoasca falimentul. Opozitia este macinata de razboaie interne. PSD si PNL nu au reusit sa treaca peste socul pierderii prezidentialelor. Doua partide ce nu pot reprezenta, cel putin in acest moment, o alternativa la haosul actualei guvernari. Pe asta mizeaza si liderii din Modrogan. Pe slabirea fortei Opozitiei.
Din pacate, Congresul din 20 februrie nu va aduce linistea mult asteptata in randurile social-democratilor. Orice varianta de presedinte va fi contestata din interior. Se va vorbi de fraudarea Congresului, se vor prolifera amenintari privind ruperea partidului. Tot acest scandal va fi primit cu aplauze de liderii din Modrogan. La randul lor, liberalii nu par a se intelege asupra modalitatii de alegere a conducerii partidului la Congresul de luna viitoare. Toate acestea pe fondul frustrarilor in crestere din filiale privind ramanerea in Opozitie. UDMR devine tot mai obraznica, ridicand cota pretentiilor de la o zi la alta. Guvernantii se simt pe cai mari. Nu se mai tem de o motiune de cenzura. Pot sa isi recupereze pierderile din campanie, sa isi multumeasca filialele si clientela de partid. Cu toate acestea, stabilitatea politica nu este decat o iluzie. Pentru ca populatia a ajuns la limita rabdarii. Iar eruptia acestui vulcan al disperarii poate constitui o mare surpriza pentru cei ce se amagesc ca au totul sub control…
Iulian Badea
sursa: cronicaromana.ro