Cum sentimentul de panică din pieţele de capital s-a estompat cel puţin temporar, cererea pentru aceste instrumente dispare odată cu nevoia de siguranţă pe care aceste obligaţiuni o satisfăcea. Deţinătorii de hârtie comercială îşi reduc deţinerile de titluri de stat, ca o măsura de hedging împotriva unor eventuale creşteri ale dobânzilor percepute la acordarea împrumuturilor cu ipotecă. Mai mult, în condiţiile continuării devalorizării monedei americane, este de conceput ca principalul creditor al Statelor Unite, China, să îşi dorească reducerea cantităţii de titluri de stat pe care o achiziţionează.
În încercarea de a evita un astfel de scenariu, secretarul trezoreriei americane, Timothy Geithner, va avea o întrevedere cu preşedintele Hu Jintao. Mandatul lui Geithner pentru această întâlnire este foarte delicat dacă ne gândim că, în momentul investirii în funcţie, acesta a acuzat direct China de manipularea preţului propriei monede. Gafa de atunci ar putea fi extrem de costisitoare. După estimările Casei Albe, deficitul bugetar va fi de 1,84 trilioane de dolari în 2009, şi de 1,26 trilioane de dolari pentru 2010. În absenţa unui investitor de mărimea Chinei, cererea pentru titlurile de stat americane va fi mult sub ofertă. Redirecţionarea puterii de cumpărare a Chinei către alte instrumente financiare va ridica semnificativ costurile de finanţare, punându-se astfel o presiune suplimentară pe Rezerva Federală. Aceasta va fi nevoită să cumpere cantităţi mari de obligaţiuni de stat, în incercarea de a limita deprecierea preţului acestora. Dificultăţile pe care Statele Unite le-ar putea întâmpina la finanţarea deficitului bugetar pun în dubiu posibilitatea ţării de a implementa pachetele de stimulare fiscală, decalând astfel începutul redresării economice. Cu o datorie în creştere, o economie în plină contracţie şi o redresare amânată, posibilitatea Statelor Unite de a-şi plăti datoriile în absenţa efectelor inflaţiei este din ce în ce mai greu de crezut.
Adrian Prisnel
sursa: capital.ro