Un nepot al celebrului psihanalist Sigmund Freud a fost prima persoană care a manipulat o naţiune întreagă, acţiunile lui schimbând obiceiurile a milioane de oameni. A detronat un preşedinte de ţară şi a fost supranumit drept „Machiavelli al timpurilor noastre“. Numele său este Edward Bernays, fiind creditat drept „părintele“ relaţiilor publice din lumea întreagă şi cel care a pus bazele consumerismului aşa cum îl ştim astăzi. Mai mult, el susţinea în „Propaganda“, în anul 1928, că manipularea opiniei publice este o parte necesară a democraţiei.
Micul dejun „bogat“ în şuncă
Una dintre cele mai de succes campanii ale sale a fost cea prin care a determinat cetăţenii din SUA să consume mai multă şuncă la micul dejun, pe motiv că ar fi mai sănătos. Ziarul american „Washington Post“ arăta la finele lunii trecute că, de-a lungul SUA, cetăţenii au cumpărat anul trecut şuncă (bacon) în valoare de patru miliarde de dolari. Dar acest lucru nu a fost valabil întotdeauna. De fapt, când majoritatea populaţiei din SUA trăia în comunităţi rurale, în ferme de la ţară, şunca era între preferinţele americanilor pentru mâncare. Dar acest lucru nu s-a mai întâmplat după Revoluţia Industrială, atunci când populaţia a început să se grupeze în marile oraşe. Mai mult, trendul era fix invers, iar americanii preferau un mic dejun frugal, cu cereale şi lapte sau beau cafea ori suc de fructe.
Aşa că vânzările de şuncă au scăzut puternic. Astfel intră în scenă Edward Bernays. El a poposit în lumea marketingului cu o înţelegere adâncă a psihologiei umane, pe baza teoriilor lui Freud. Aşa că în loc să convingă oamenii că trebuie să cumpere ceva, a apelat la emoţiile lor, astfel încât să aceştia să îşi dorească singuri produsul.
În privinţa vânzărilor de bacon, Bernays a fost ales de o companie numită Beech-Nut Company, care producea mâncare pentru copii, să îi producă o campanie pentru a vinde şunca. Se întâmpla în anii ’20.
Bernays a explicat că a mers la un doctor, iar acesta i-a spus că un mic dejun bogat era mai bun decât unul uşurel. Atunci Bernays i-a cerut doctorului cu pricina să scrie altor 5.000 de doctori pentru a afla ce părere au de acest lucru. Din cele 5.000 de scrisori, Bernays a primit înapoi 4.500 de răspunsuri, care veneau cu acelaşi gen de judecată ca şi doctorul iniţial. Mai exact, toţi erau de acord că un mic dejun bogat este mai bun pentru sănătate. Acest lucru a fost apoi publicat în ziarele de mare tiraj. Iar în aceste articole se menţiona că micul dejun „sănătos“ trebuia să cuprindă ouă şi şuncă. Drept rezultat, vânzările de şuncă au crescut vertiginos.
Ţigările, „torţe ale libertăţii“
Bernays a fost implicat în numeroase campanii de marketing care au schimbat istoria. În anii ‘1920, Bernays a creat o campanie publicitară pentru ţigările Lucky Strike prin care acestea erau supranumite „torţe ale libertăţii“. Campania sa a avut atât de mult succes, încât a schimbat percepţia asupra femeilor care fumau în public.
Detronarea preşedintelui Guatemalei
Cea mai celebră campanie a sa a fost în pentru o companie care vindea banane, numită United Fruit Company. Mai târziu aceasta a fost denumită Chiquita, fiind celebră în lumea întreagă. Campania sa a fost atât de eficace încât a dus la detronarea preşedintelui ales al Guatemalei, colonelul Jacobo Arbenz Guzman, în anul 1954.
În fapt, colonelul Arbenz a efectuat mai multe reforme pozitive în mandatul său dintre anii 1951 şi 1954. Reformele au vizat extinderea dreptului de vot, abilitatea muncitorilor de a se organiza în sindicate, legitimarea partidelor politice şi dezbateri publice. Mai mult, politica centrală a mandatului său a fost reforma agrară. Arbenz a acordat atunci terenuri ţăranilor săraci, în tentativa de a elimina „sclavia prin datorii“ a acestora.
Dar reformele sale populare l-au pus în direct conflict cu United Fruit Company, care avea investiţii masive în Guatemala, după ce alţi preşedinţi anteriori acordaseră companiei mari concesiuni. Propaganda dusă de Bernays pentru United Fruit Company îl portretiza pe Jacobo Arbenz Guzman drept un „comunist“ şi un tiran şi a dus la intervenţia autorităţilor SUA. Astfel, în 1954 Departamentul de Stat şi CIA au organizat o lovitură de stat contra lui Arbenz, care a luat calea exilului. Ulterior, fiica sa s-a sinucis, iar el a devenit alcoolic. Colonelul Arbenz a murit în Mexic în 1971.
De altfel, sintagma de „republică bananieră“ a provenit chiar din dominaţia pe care United Fruit Company o avea asupra guvernelor corupte din America Centrală.
Autor: Daniel Ionascu
Sursa: Adevarul financiar