S
Voiculescu, patronul „Crescent”, pentru că este în proces cu Ministerul Agriculturii, îşi pune omul de casă, pe „ăla micu”, în rol de ministru-marionetă, tocmai la Ministerul Agriculturii. Vă puteţi închipui în ce situaţie se află această instituţie care se judecă cu patronul Voiculescu, să fie condusă de omul lui de casă?! Ce proces să mai continue onor minister când patronul şi-a pus sclavul la conducerea lui? Şi credeţi că „micul Titulescu”, alias Victor Ponta, nu ştie afacerea? Tace şi „Micul Titulescu”, tace şi „ăla micu”, iar ţara mea a devenit o menajerie de lilipuţi limbuţi, manevraţi de sforari de profesie.
Ţara mea se stinge încet, încet, tot mai vulnerabilă, din cauza otrăvii din interior: traseismul politic al acestor derbedei, incapabili să lege două cuvinte.
Dincolo de dosarele lor penale ei sunt andocaţi şi într-o cumplită lene a gândirii politice. Ceea ce este dureros cu adevărat este lipsa noastră de atitudine faţă de traseismul politic. Ar trebui interzis printr-un articol din constituţie. El este prezent ca urmare a unei laşităţi enorme a jurisprudenţei, dar şi la nivelul intelectualităţii puterii, care preferă comportamentul ductil pentru a gusta din putere. Preferă obedienţa, Libertăţii.
Dacă noul Guvern Ponta II tot vrea să schimbe constituţia, oare care va fi primul pasaj schimbat? Vor include oare şi interzicerea traseismului în noua constituţie? Parlamentarul odată ce părăseşte partidul pentru care a candidat să iasă şi din parlament şi să aştepte viitoarele alegeri, unde să candideze eventual independent. După demisie, ieşi din Parlament.
Altfel, nu ar fi de mirare ca foştii din PDL ajunşi acum în USL să revină la PDL când alianţa se va destrăma. Un exemplu este defunctul CDR, ai cărui reprezentanţi bântuie azi prin tot spectrul politic.
De peste 20 de ani, măscăricii, saltimbancii şi clovnii ne distrează cu veselul lor politicianism, dar ei sunt anume plătiţi ca diversiune şi anestezie. De aceea, atât în trecutul ei istoric, România a fost câmp de bătălie în timpurile de război şi apoi, precum şi azi, o ţară a nimănui în timpuri de pace.
Cum se ajunge ce această rocadă a disperării? Prima cauză este incapacitatea de înnoire pentru adaptare la schimbarea împrejurărilor externe şi nu mai puţin important pentru a avea arme noi surpriză. Cauza este polivalentă: practic nativă, pierderea energiei şi starea de confuzie. De aici şi nesiguranţa zilei de mîine.
A doua cauză este vicierea apetitului, care, în loc să se satisfacă cu hrană din mediul exterior, consumă evident inutil din propria substanţă sub formă de invidie, certuri, intrigi, calomnieri şi diversiuni. Aşadar, o confuzie şi o nesiguranţă întreţinute deliberat de măscăricii şi saltimbancii politici.
Ambele cauze vor determina sigura şi definitiva dispariţie a statului român. Prima cauză prin sterilitate în loc de creaţie şi a doua cauză prin autodistrugere evident ajutată de duşmani.
Antidotul otrăvii din interior îl reprezintă stoparea traseismului politic şi aplicarea legii lustraţiei prin includerea acestui antidot în constituţie.
Va accepta USL această îndreptare a lucrurilor pentru stoparea mafiei politice? Este utopic deoarece astfel USL şi-ar decima baza clientelară pe care se susţine.
Adrian Majuru
sursa: cotidianul.ro