De ce OMG? Şi de ce nu?
Răspunsul este simplu: Pentru că aduc profit! Astfel, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, alimentele de bază ar putea fi cu până la 60% mai ieftine dacă plantele modificate genetic s-ar putea cultiva cu acceptul Uniunii Europene, iar fără biotehnologie nu va putea fi evitată scumpirea alimentelor, la nivel global.
„E vorba de oferirea unor cantităţi sporite de alimente. (…) La realizarea producţiilor cu aceste biotehnologii, preţurile sunt mai mici cu până la 60%”, a explicat Tabără într-un interviu acordat Realitatea TV. De altfel, Valeriu Tabără nu a făcut niciun secret din colaborarea sa cu americanii de la Monsanto, pionierii tehnologiilor de modificare genetică.
Evident, marii fermieri sunt primii adepţi ai OMG, pentru că ele presupun costuri mult mai mici decât ale plantelor crescute natural, producţiile sunt mai mari şi cantitatea de îngrăşăminte este mai mică.
Reflectând acest entuziasm de dată recentă, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a crescut în 2010 cu 10 % la nivel mondial şi se estimează că 40 de ţări le vor cultiva până în 2015, pe o suprafaţă totală de 200 de milioane de hectare.
În prezent, 10 state au deja peste un milion de hectare de culturi modificate genetic, cea mai puternică prezenţă în acest top fiind SUA cu aproximativ 70 de milioane de hectare la nivelul anului 2011. De asemenea, americanii sunt şi cei mai fervenţi militanţi pentru plantele modificate genetic, fiind binecunoscută controversa pe această tema dintre Washington şi Uniunea Europeană, care a fost multă vreme reticentă şi de-abia acum se „deschide” către o aplicare pe scară largă a OMG. Astfel, sub impactul crizei şi în încercarea de a revitaliza economia europeană, autorităţile de la Bruxelles negociază un nou acord comercial cu SUA care, printre altele ar relaxa şi restricţiile privind OMG, oferindu-le fermierilor americani noi pieţe de desfacere.
Mai demult, în toiul scandalului Wikileaks, documente făcute publice cu această ocazie dezvăluiau în 2011 că Statele Unite au facut presiuni mari la Bruxelles pentru a permite intrarea OMG pe pieţele europene, unii ambasadori propunând chiar ca statele ce se opun să fie pedepsite.
„Inventăm viaţă, fără să ştim ce este ea de fapt”
Dar de unde oare vine această opoziţie la organismele modificate genetic? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să facem o scurtă incursiune în istoria agriculturii. Anumite forme de manipulare genetică se practică de milenii, de când ţăranii au produs şi selectat noi varietăţi de plante, însă respectând pământul şi legile naturii.
Hibridarea şi altoirea speciilor de plante cultivate, practicate „de când lumea” nu reprezintă nimic altceva decât o formă ecologică de manipulare genetică, însă prietenoasă cu mediul, cu plantele respective şi – în ultimă instanţă, cu organismul uman.
Problemele serioase au apărut în ultimele decenii, când laboratoarele au intervenit agresiv în bagajul genetic al plantelor agricole, provocând modificări cu efecte în cel mai bun caz necunoscute asupra consumatorilor, iar în cel mai rău caz absolut nocive.
Astfel, potrivit expertului nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi, „inventăm viaţă, fără să ştim ce este ea de fapt”. „Un OMG este o nouă entitate vie, creată de om, o fiinţă care nu a existat în contextul natural al fiinţelor vii din biosfera pământului.” Noi fiind, ele nu au trecut testul timpului, iar efectele lor asupra organismului sunt încă puţin cunoscute.
Recent, au apărut studii care acuză anumite specii de plante modificate genetic că produc boli grave la om.
În 2011, asociaţia Agent Green, un ONG pentru protecţia mediului, a cerut interzicerea importului şi cultivării porumbului modificat genetic MON810, în urma unui studiu realizat de Universităţile din Rouen şi Caen care arătă că această specie – cultivată şi în România – prezintă semne de toxicitate pentru rinichi şi ficat, precum şi efecte nocive asupra inimii, glandelor suprarenale şi splinei pe animalele testate.
Un al doilea motiv îl reprezintă efectele imprevizibile asupra mediului pe care le poate avea o specie nouă. Astfel, potrivit Eco Ruralis, multe insecte care se hrănesc în mod natural cu dăunătorii plantelor de cultură pot muri atunci când consumă dăunători de pe plante modificate genetic.
Iar un al treilea motiv – mai puţin cunoscut – este de natură legală, deoarece firmele producătoare de OMG, cum sunt Monsanto, Dupont sau BASF, au impus drepturi de autor asupra seminţelor modificate genetic. Astfel au apărut deja situaţii în care aceste companii au acţionat în judecată fermieri ale căror culturi tradiţionale fuseseră „infestate” de seminţe „cu copyright” purtate de vânt. Mai mult chiar, odată ce recurg la seminţe modificate genetic, fermierii îşi pierd dreptul de a refolosi la culturile următoare seminţele obţinute din prima recoltă, şi vor trebui să cumpere seminţele în fiecare an de la companiile producătoare.
România – cel mai entuziast suporter al OMG în Europa
Printre statele Uniunii Europene, România se prezintă drept cel mai entuziast suporter al OMG, un cap de pod al SUA în Europa, din acest punct de vedere.
O telegramă Wikileaks datând din 2005 (încă înainte de aderarea noastră la UE!), trimisă de la Ambasada SUA din Bucureşti şi citată de Adevărul, afirmă că, „un caz unic în regiune, România este pionier în biotehnologie, cultivă şi promovează soia modificată genetic interzisă de la comercializare în UE. Obiectivul ambasadei este să ajute România să intre în UE cu o industrie biotehnologică puternic dezvoltată, precum şi cu o populaţie educată care să înţeleagă meritele biotehnologiei. Intensificându-şi acum eforturile în România, SUA vor avea un aliat european solid, cu interese şi convingeri comune cu ale Americii, care să combată în anii ce vin poziţia anti-OMG a UE”.
Potrivit site-ului infomg.ro, guvernul român acţionează ca facilitator pentru Monsanto şi alte companii producătoare de soia modificată genetic. “Acestea folosesc exemplul “experienţei româneşti” în cazul soiei modificate genetic pentru lobby în cadrul Comisiei Europene. România este singura ţară din lume care a raportat o producţie la hectar mai mare pentru soia modificată genetic decât soia convenţională. Datele despre producţia record nu au fost niciodată verificate în mod oficial şi nu au fost autentificate”.
Urmările acestei activităţi intense de lobby, care a continuat în toţi aceşti, sunt acum tot mai vizibile în ţara noastră.
Cea mai recentă legislaţie în domeniu este Ordinul 61/26 martie 2012, privind“autorizarea şi controlul cultivatorilor de plante modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice,” semnat de ministrul Agriculturii de la acea vreme, Stelian Fuia. Adoptarea sa a abrogat ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.
Astfel, practic s-a dat liber cultivării pe scară largă a mai multor specii de OMG în România, deoarece noul ordin elimină articolele care le interziceau fermierilor cultivarea OMG „în vecinătatea imediată a suprafeţelor certificate sau aflate în perioadă de conversie pentru agricultura ecologică”, permiţând coexistenţa culturilor clasice cu cele de plante modificate genetic, după cum comentează site-ul agroromania.ro.
OMG cultivate pe teritoriul României
În ceea ce priveşte tipurile de plante modificate genetic care sunt cultivate în România, avem, în principal, soia şi porumb.
Potrivit site-ului http://www.infomg.ro, primele culturi comerciale de plante modificate genetic (OMG) au fost introduse în România în anul 1998, pornind de la 14 varietăţi de soia modificata genetic. Cifre oficiale arată că:
– în anul 2004 au fost cultivate 5.523 ha cu soia MG,
– în anul 2005 au fost cultivate 87.600 ha cu soia MG,
– iar în 2006 au fost cultivate 137.275,5 ha.
Când România a devenit stat membru al UE în 2007, soia OMG a fost oficial interzisă pentru cultivare, dar în prezent se face un lobby intens pentru anularea acestei interdicţii, deoarece ţara noastră are cele mai bune condiţii de cultivare a acestei plante din Europa.
În aprilie 2007, a fost aprobată tacit cultivarea în Romania a porumbului modificat genetic MON810 (patent Monsanto), singurul OMG autorizat în UE. Totuşi, nu a fost realizat niciun studiu de impact pentru această măsură, iar implicaţiile sale privind sănătatea umană nu au fost studiate la noi.
În privinţa porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arată suprafeţele pe care a fost cultivat:
– în 2007 – 332,5 ha.
– în 2008 – 6130,44 ha.
– în 2009 – 3243,52 ha.
– în 2010 – 822,6 ha.
– în 2011 – 588,18 ha.
– în 2012 – 216,9 ha.
(sursa: http://www.infomg.ro)
Studiind lista autorizaţiile emise în 2012 pentru cultivarea de plante modificate genetic, constatăm că predomină diverse sortimente de porumb, dar apare în premieră şi o specie de… prun, mai precis prunul transgenic „Stanley C5” (Honey Sweet), rezistent la virusul Plum Pox, solicitat la cultivare de Staţiunea De Cercetare – Dezvoltare Pentru Pomicultură – Bistriţa.
- Autorizaţii emise în anul 2010
- Autorizaţii emise în anul 2012
Analizând riscurile pe care le implică aceste culturi de OMG, infomg.ro subliniază că România, ca ţară cu tradiţie în cultivarea porumbului, deţine un patrimoniu genetic valoros de varietăţi tradiţionale de porumb. “Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminării. Cum anume vom proteja varietăţile de porumb tradiţionale şi cele convenţionale împotriva contaminării cu porumb modificat genetic? Este o întrebare la care autorităţile nu au încercat să caute un răspuns”.
Etichetarea produselor modificate genetic – inexistentă
“Legislaţia românească prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie încă din iunie 2006 (Legea 106/2002 – prevederile legate de OMG fiind completate de HG 173/2006). Deşi este în vigoare, această lege nu este implementată.
În prezent, nu există nici măcar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piaţa din România, care să fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca având ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii din România sunt privaţi de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-modificate genetic, neputând identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei”, se arată în setul de informaţii prezentat de infomg.ro.
Ar mai trebui adăugat şi faptul că, în România, nu au fost realizate sau publicate studii independente care să analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului şi sănătăţii umane şi nu există nici un plan de realizare a unor astfel de studii în viitor. Cu toate acestea, autorizaţiile APM pentru testarea culturilor OMG pe teritoriul României se eliberează în continuare, cu perioade de valabilitate foarte generoase…
În concluzie, evoluţia plantelor modificate genetic pare de neoprit. Ca întotdeauna, raţiunile economice primează, iar opoziţia asociaţiilor ecologiste şi de protecţie a consumatorilor nu pare să fie pe măsura lobby-ului puternic şi – mai ales – foarte consistent financiar pe care companiile producătoare de OMG îl realizează pe lângă decidenţii din întreaga lume. Iată că şi ultimul bastion, reprezentat de Uniunea Europeană, pare dispus să depună armele, singura redută de cucerit rămânând doar opoziţia publicului european, a consumatorilor care – până în prezent – nu par convinşi că ar trebui să-şi pună sănătatea în pericol pentru a asigura prosperitatea promotorilor OMG.
Sursa: financiarul.ro