Agenţia Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat ratingul de credit al Olandei de la „AAA“ la „AA+“ din cauza deteriorării perspectivelor de creştere economică.
În zona euro, doar Finlanda, Germania şi Luxemburg mai au rating triplu-A la toate cele trei agenţii, iar Finlanda este singurul stat cu perspective stabile pe linie.
Scăderea ratingului duce, teoretic, la creşterea costurilor de finanţare, atât ale statelor în cauză, cât şi ale companiilor din aceste state, ceea ce în final duce la costuri suplimentare de producţie pentru bunuri şi servicii. În final, acest lucru se transformă, după o perioadă în dificultăţi pentru companii, şomaj şi venituri mai mici la buget. Numai că, nu întotdeauna se întâmplă aşa. Investitorii sau piaţa au şi alte reacţii. Franţa a pierdut calificativul de top triplu-A la începutul anului trecut, însă costurile de protecţie la incapacitatea de plată (CDS) au atins un minim istoric pe 8 noiembrie, investitorii ignorând decizia S&P de a retrograda statul francez de la „AA+“ la „AA“.
Evoluţia costurilor de finanţare ale statelor nu a fost afectată sau a evoluat contrar direcţiei indicate anul trecut de deciziile de rating, în 50% din cazuri pentru S&P, respectiv 56% din cazuri pentru Moody’s, potrivit datelor Bloomberg.
Spania are parte de o mică promovare
Pe de altă parte, agenţia S&P a îmbunătăţit la stabilă perspectiva ratingului Spaniei, care a rămas însă la „BBB-“, dar şi ratingul Ciprului, care a fost promovat de la „CCC+“ la „B-“.
La acest nivel, Spania este pe cea mai de jos treaptă a categoriei „investment grade“ – cu active recomandate pentru investiţii pe termen lung. Cu o creştere economică modestă de 0,1%, Spania a ieşit în trimestrul al treilea dintr-o recesiune prelungită, care a persistat pentru mai mult de doi ani.
Randamentul de referinţă al obligaţiunilor de stat spaniole cu maturitatea la 10 ani a coborât de la începutul lunii octombrie cu 0,15 puncte procentuale, până la 4,15%. În aceeaşi perioadă, costul de finanţare al Olandei a scăzut cu 0,14 puncte, la 2,03%.
Criza datoriilor încă mai bate prin Europa
Criza datoriilor încă mai face probleme în Europa. În urmă cu o săptămână, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, într-o mişcare-surpriză, reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 0,5% la 0,25%, ceea ce semnalează existenţa unor noi tensiuni financiare pe „bătrânul continent“. De asemenea, au apărut zvonuri despre introducerea unor dobânzi negative din partea BCE, însă acest lucru rămâne de văzut în perioada următoare. „S-ar putea să trecem printr-o perioadă mai lungă de inflaţie scăzută”, a spus Mario Draghi, preşedintele BCE, adăugând că inflaţia va reveni la valoarea potrivită în următorii ani. Economistul a explicat că decizia bruscă a instituţiei pe care o conduce are scopul de a scurta perioada de scădere a preţurilor, fenomen cunoscut drept deflaţie sau opusul inflaţiei.
Inflaţia anuală din zona euro a scăzut la 0,7% în octombrie, atingând cel mai redus nivel de la debutul crizei financiare globale. Cifrele au fost foarte mici în comparaţie cu obiectivul de 2% stabilit de BCE.
Ieri, New York Times scria că Fondul Monetar Internaţional (FMI) este convins că Europa a greşit atunci când a forţat Grecia şi Portugalia să suporte aproape integral povara redresării finanţelor publice, promovează puternic un plan care să impună pierderi directe creditorilor, atunci când o ţară din zona euro solicită un program de salvare. Informaţii despre necesitatea unui nou pachet de ajutor financiar sau o nouă tăiere de datorii au apărut în cazul Greciei, după ce acest stat a mai fost ajutat de două ori, perioadă în timpul căreia troica FMI-CE-BCE au recunoscut că au greşit abordarea prin impunerea unei austerităţi prea mari.
Germania a intrat în colimatorul Comisiei Europene şi a SUA
Comisia Europeană a lansat o investigaţie pentru a vedea dacă nu cumva excedentul masiv de cont curent al acestei ţări, care depăşeşte 6% din produsul intern brut, frânează redresarea economică în Europa. Comisia aşteaptă ca Germania să deblocheze cerererea internă, astfel încât să aibă de câştigat atât ea cât şi zona euro, a insistat Oli Rehn, Comisarul pentru Afaceri Economice.
Germania a fost inclusă şi într-o listă realizată de Trezoreria SUA, care a criticat în termeni duri politicile economice ale acestui stat.
În raportul semianual privind piaţa valutară, Trezoreria SUA a identificat modelul Germaniei de creştere economică bazat pe export ca factor major responsabil de recuperarea lentă a zonei euro. SUA au plasat Germania înaintea Chinei, o ţintă tradiţională, şi Japoniei în secţiunea de concluzii a raportului.
Autor: Daniel Ionașcu
Sursa: Adevarul.ro