Subscrierile au început la ora 9:30, iar în primele cinci ore, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 359 de ordine pentru 1,4 milioane de titluri. Volumul de acţiuni subscrise şi pentru care au fost plasate ordine în sistemul Bursei până aproape de ora 15:00 reprezintă 56% din tranşa destinată micilor investitori.
Micii investitori pot subscrie doar la 15 lei/acţiune, însă beneficiază de un discount de 8% (dacă subscriu în primele trei zile) şi de 3% (dacă subscriu din a patra zi) din preţul care va fi stabilit la final, în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Discountul se va aplica doar pentru investitorii care subscriu între 100 şi 15.000 de acţiuni, în timp ce investitorii de retail care plasează ordine pentru pachete mai mari de 15.000 de titluri şi investitorii instituţionali vor plăti preţul stabilit la finalul ofertei.
Oferta este structurată în trei tranşe, dintre care cea mai mare (85% din acţiuni) este detinată investitorilor instituţionali şi în funcţie de subscrierile de pe aceasta va fi determinat şi preţul la care vor fi vândute acţiunile. Investitorii instituţionali vor putea subscrie la orice preţ din intervalul 11,2 şi 15 lei/titlu.
Pe tranşa investitorilor mari de retail (cu subscrieri de minim 15.001 de titluri), în primele ore ale ofertei au fost plasate patru ordine pentru 188.600 de acţiuni, reprezentând aproape 15% din titlurile de pe acest segment. Pe tranşa investitorilor mari de retail sunt disponibile titluri reprezentând 5% din toată oferta.
Subscrierile reduse de pe acest segment sunt explicabile prin faptul că aceşti investitori aşteaptă ultimele zile ale ofertei pentru a-şi plasa ordinele, astfel încât să nu stea cu banii blocaţi dacă ar face subscrierile din prima zi.
O astfel de situaţie a fost consemnată şi la oferta secundară derulată în aprilie la Transgaz, care a avut o structură apropiată.
Compania de stat Nuclearelectrica derulează în perioada 9 – 20 septembrie o ofertă prin care vrea să atragă fonduri nete de 272,8 – 369,3 milioane lei (61,7 – 83,5 milioane euro). Nuclearelectrica vrea să vândă 25,3 milioane de acţiuni noi, reprezentând 10% din capitalul social actual, la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu.
Dacă toate acţiunile vor fi vândute la preţul minim cerut, iar micii investitori vor cumpăra titlurile acordate lor la discountul de 8%, oferta ar urma să fie de aproape 282 milioane lei (aproape 64 milioane euro). Dacă va fi stabilit preţul maxim, de 15 lei, şi micii investitori vor avea acelaşi discount, de 8%, oferta va depăşi 377 milioane lei (85 milioane euro).
Cheltuielile totale suportate pentru derularea ofertei sunt între 9 milioane lei şi 10 milioane lei şi vor fi suportate integral de Nuclearelectrica.
În urma ofertei, participaţia statului va scădea de la 90,27% la 81,28% din acţiuni (dacă Fondul Proprietatea va participa la majorarea de capital), sau la 82,07% (dacă FP nu va participa la suplimentarea capitalului).
În situaţia în care Fondul Proprietatea va cumpăra acţiunile ce îi revin în baza dreptului de preferinţă va rămâne cu 9,73%, iar dacă nu va subscrie la ofertă participaţia va scădea la 8,84% din acţiuni.
Analiştii casei de brokeraj Tradeville au calculat un preţ ţintă de 12,17 lei în următoarele 12 luni pentru acţiunile Nuclearelectrica, bazându-se pe dividendele pe care compania le-ar putea distribui în următorii ani, şi cred că investitorii instituţionali vor susţine cotaţia de la bursă în primele zile de la listare. Astfel, preţul ţintă este cu 8,66% peste nivelul minim din ofertă şi, totodată, cu 18,87% sub pragul maxim din ofertă.
Oferta Nuclearelectrica, cu plusuri si minusuri:
Plusuri:
Liberalizarea pietei energiei se va transpune aproape integral in crestere de profit pentru Nuclearelectrica. De altfel, Hidroelectrica si Nuclearelectrica au cel mai mult de castigat de pe urma liberalizarii.
Ambele unitati de la Cernavoda sunt in primele 20 de centrale din lume in ceea ce priveste eficienta.
Factorul brut de capacitate al Unitatii 1 : 88.5% de la punerea in functiune (locul 19 in topul celor mai eficiente unitati nucleare din lume, conform Nuclear Engineering International).
Factorul brut de capacitate al Unitatii 2: 92.9% de la punerea in functiune (locul 4 in topul celor mai eficiente unitati nucleare din lume si locul 1 in topul celor mai bune unitati CANDU in 2011)
“Cea mai buna performanta a Nuclearelectrica a fost faptul ca in toti acesti ani nu a avut accidente sau incidente”, a spus Gabriel Dumitrascu, seful departamentului energiei din cadrul Ministerului Economiei.
Productie de energie stabila in comparatie cu alti producatori. In perioada 2008-2012, productia interna de energie a scazut cu 8% pana la 59.5 TWh din cauza scaderii consumului de electricitate.
In aceeasi perioada, productia de energie nucleara interna a ramas constanta la aprox. 11 TWh/an; SNN poate suporta variatii mari ale pretului de piata , datorita costurilor mici de productie.
Rata de distributie a profitului este mare, de 85%, astfel incat randamentul dividendelor este cuprins intre 7 si 13%.
Nuclearelectrica a revenit pe profit in primele 6 luni din acest an. In primul semestru, Nucearelectrica a inregistrat o cifra de afaceri de 930,5 milioane lei (212 milioane euro), in crestere cu 20% fata de perioada similara a anului trecut, si un profit net de 213,2 milioane lei (48,5 milioane euro), de la pierderi de 33,7 milioane lei (7,6 milioane euro) din prima jumatate a anului trecut.
Conducerea companiei pariaza pe o crestere continua a cfrei de afaceri si a profitului din exploatare.
Minusuri:
Sindicatele puternice ce pot determina cresteri salariale, scazand astfel profitabilitatea, sau ingreunand procesul de eficientizare.
Politica defavorabila europeana in ceea ce priveste energia nucleara. Dupa dezastrul de la Fukushima a existat o tendinta la nivel european de a pune presiune pe reducerea productiei de energie atomica, dar nu a fost luata nicio decizie in acest sens.
Riscul aparitiei unor evenimente imprevizibile care ar putea sa afecteze sau sa blocheze activitatea Nuclearelectrica (defectiuni tehnice care pot cauza scurgeri radioactive majore, accidente si incidente).
Cheltuieli si investitii mari in vederea intrunirii standardelor de securitate in crestere cerute de autoritatile europene. Deocamdata, Nuclearelectrica se conformeaza procedurilor post-Fukushima, imbunatatirea standardelor de siguranta urmand sa fie incheiata pana la sfarsitul anului.
Declinul sectorului nuclear la nivel mondial, ca urmare a deciziilor luate la nivel inalt, a altor accidente sau datorita descoperirii altor surse mai eficiente de producere a energiei. Directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a precizat ca din discutiile cu investitorii, declinul acestui sector nu a fost amintit, nefiind o preocupare a acestora.
Evaluarea gresita a consumului de energie din Romania si, ca urmare, nereusita planului de afaceri. Totusi, reprezentantii Nuclearelectrica au precizat in acest sens ca “nu ne-am hazardat sa luam in calcul o evolutie pozitiva a pretului energiei”.
Scaderea sigurantei nucleare, ca urmare a presiunii facute de actionarii minoritati pentru taierea costurilor si obtinerea de profit. La aceasta intrebare, oficialii Nuclearlectrica au raspuns ca “securitatea nucleara este atat de profunda aici incat nu vedem astfel de riscuri”.
Autor: Razvan Enache ( Wall Street) si Stefan Musgociu (Ziarul Financiar)