Ca un amarat de scriitoras m-am apucat si eu acum catava vreme s-o dau cotita, s-o iau cu binisorul cu metafore si mici aluzii politicoase, zicand ca gratie guvernantilor nostri avem plastron la frac dar n-avem spate la camasa, nici indispensabili. Mi s-a parut ca asa e cuviincios si literar, sa ciupesti cu masura, s-o aduci usurel din condei, sa nu superi. Un mic gadilici, un mic stranut si hop!
Autoritatea – desteapta foc! – pricepe aluzia si o apuca pe calea cea buna!
Dar luand continuu de la altii hardaie de invective in cap, Autoritatea e departe de a mai vrea sa priceapa ceva. De-aceea trebuie sa i se mai spuna o data si inca o data, iar apoi sa i se strige, iar apoi sa i se sparga geamul, iar apoi sa i se sparga capul, cat o fi el de destept!
– Nu ne mai bibiliti, nu ne mai aburiti, nu ne mai hotiti la drumul mare! N-avem nevoie, pe o vreme de criza acuta amenintand cu colapsul, de miliarde de floricele presarate peste tot! Nici de milioane de pavéle, nici de lumini festive cu milioanele, mai ceva ca in Dubai! N-avem nevoie de carnatul cel mai lung din lume, nici de tortul cel mai gros, nici de cel mai mare stoc de Mosi Craciun iesiti din capul unui primar nasparliu! Nu ne mai fastaciti cu reparatii de mii de biserici, cu petreceri exorbitante ale tineretului bovin, cu cel mai inalt brad de pe mapamond, cu filifanturi si zangavisuri! Lasati-ne cu propaganda turistica ultra-costisitoare pentru un castig de mai nimic, cu fascinanta Romanie pe hartie, cu cheltuieli voluptuarii, de fason, de poza, de kiki, de hoha, de ’tu-i-ma-sa. Terminati dracului risipa! Bagati-va in fund sinecurile! Licitati-o fara concurs pe mama voastra mare, nu contractele publice! Paziti banul nostru cu avaritie, mai gestionari procleti, cat si putina lor putere de cumparare! Dati cu luxul de pamant! Spargeti cristalele de la balurile de cristal, duceti-i la ocna fara mila pe speculanti, iliciti, falsificatori, profitori, imbuibati pe nedrept! Puneti calus la gura celor ce vorbesc politiceste intr-un fel dar fac practic altfel, pe dos!
Bagati banii in drumuri si podete, in irigatii, reimpaduriri masive! Bagati-i intr-o noua flota in locul celei ce ati furat-o, faceti biblioteci publice peste tot, reutilati casele de cultura si caminele satesti, platiti instructori, educatori, animatori, oameni cu vederi corecte, avantate, armonioase. Ecologizati mediul, dati bani agriculturii! Investiti in cercetare! Terminati cu reclamele si publicitatea desarta, cu vorbaria costisitoare!
Lasati floricelele, luati inapoi bancile pe seama statului suveran! Luati inapoi ce ati dat pe nimic si ne este vital! Lasati floricelele, nu de floricele avem lipsa ci de agricultura! Nu faceti, sucitilor, ultra-horticultura intr-o tara unde ati prapadit agricultura! Nu ne mai scoateti ochii cu panselute ci cu panseuri solide, cu cuvinte de ordine, cu ordine in toate! Consolidati casele, ieftiniti produsele, ameliorati utilitatile, simplificati procedurile! Lasati-o mai moale cu vrajeala! Am scapatat in masa iar voi ne dati praf de mozaic si fantanite! Nu ne mai bibiliti si nu ne mai jefuiti cu fleacuri costisitoare, cu recorduri idioate, cu fantezii naroade, cu lumini mirobolante! Nu ne mai orbiti in fata, aruncand banii pe garla, caci va vedem si va tinem minte si o sa va trimitem in garla dupa ei.
Parca as auzi pasii lui Savonarola!…
Paul Everac
sursa: cronicaromana.ro