Ceea ce vedem pe strada si aminteste ingrijorator de agitatiile publice din timpul ascensiunii fascismului in perioada interbelica, este reactiunea sistemului justitiar – populist, antinational si antidemocratic, fata de actiunile ceva mai robuste ale guvernului unei majoritati parlamentare consistente, de a ii reduce din puterea abuziv confiscata.
Problema suprapopularii penitenciarelor, desi reala, a devenit un pretext care ascunde miza adevarata a bataliei: revenirea natiunii romane la un sistem democratic bazat pe echilibrul institutiilor statului, respectul libertatilor cetateanului si nationalizarea sistemului judiciar, sau mentinerea sub teroarea mafiilor locale care si-au castigat protectia externa prin cedarea independentei nationale si si-au creat ca brat inarmat justitia politizata.
O legislatie penala atat de imprecisa incat lasa acestei “justitii” posibilitatea de a face din oricine un infractor, o procedura judiciara care ii permite selectarea victimelor nevinovate potrivit intereselor de putere schimbatoare si o conceptie super – represiva care aplica unor fapte minore pedepse uriase, nu numai ca au aglomerat penitenciarele, dar au transformat intreaga tara intr-o mare puscarie domiciliata pe un teritoriu sub tutela internationala.
Virulenta reactiei fata de cateva modificari legislative, altminteri timide, promovate de guvern cu sferturi de masura smecheresti (poate mai trebuie si alta data), arata cat de decis este “statul mafiot” auto intitulat “stat de drept” sa isi apere pozitia dominanta, la nevoie cu pretul tradarii de neam si al razboiului civil.
Va sti oare natiunea romana sa iasa cu bine din aceasta incercare? Rebeliunea strazii nu anunta revolutia binelui, ci este expresia reactiunii fata de tot ceea ce poate naste o cat de mica speranta pentru mai binele natiunii.
In calitate de detinut politic nu pot face decat sa ma rog: “Doamne, ocroteste-i pe romani!”
Autor: Adrian Severin
Sursa: Corect News