Guvernul a aprobat constituirea Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială al cărui preşedinte va fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu și care va funcţiona ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional.
CNSM e o emanație directă a recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale (CERS/2011/3), potrivit căreia statele membre trebuie să desemneze, să stabilească prerogativele şi să asigure cadrul legal necesar pentru organizarea și funcţionarea unei autorităţi naţionale căreia îi sunt încredinţate atribuţii în domeniul politicii macroprudenţiale.
Noul organism s-a născut cu dificultate, după mai multe variante de proiect, în ultimii ani; cel mai important lucru e, însă, faptul că el nu e văzut deloc cu ochi buni nici de mediul economic, nici de analiști, nici de mare parte dintre politicieni. Ideea de bază e că un asemenea organism, cu aer de sfat al înțelepților, dar cu ”recomandări” obligatorii, ar încăleca, efectiv, orice guvern, fără a da socoteală Parlamentului, Executivului, Președintelui ori CCR.
În componența CNSM vor intra nouă membri: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi vice-guvernatori şi economistul-şef ai BNR, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF, doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de către primul-ministru.
Foarte probabil, asistăm, deja, la prima mare bătălie în jurul acestui super-organism.
Mai precis, între guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și președintele ASF, Mișu Negrițoiu, două dintre cele mai autoritare voci din CNSM.
Două figuri care, însă, nu prea s-au înghițit niciodată.
În paralel cu pregătirile de ultimă sută de metri pe marginea aprobării proiectului, în mass-media s-au declanșat, în ultimele zile, ca din întîmplare, o serie de atacuri la adresa lui Negrițoiu.
A fost repus pe tapet, bunăoară, un scandal vechi de peste un deceniu, în care ING Bank era acuzată că a încălcat embargoul impus Iranului, pe vremea cînd Negrițoiu era președinte al băncii.
O relansare cu atît mai ciudată cu cît, recent, s-a semnat acordul istoric privind armele nucleare între Iran și marile puteri, astfel că vechile conflicte au devenit caduce.
Oricum, însă, nu e nimic nou sub soare în scandalul respectiv, el era viu comentat și acum un an de zile, pe cînd guvernatorul BNR recunoștea că știuse de problemă încă dinainte ca Negrițoiu să fie numit la cîrma ASF: ”Să nu fim mai catolici decît Papa” declara, sec, Isărescu.
La acea vreme, presa economică specula că Isărescu încerca, de fapt, să scape de amenințarea unei candidaturi a lui Negrițoiu la șefia BNR, pentru a obține un nou mandat, al cincilea, în toamna trecută (ceea ce s-a și întîmplat).
Acum, scandalul ING e relansat în presă, pornind de la un articol dintr-un ziar olandez, care amintește povestea.
Dar, nu singur.
Ci însoțit de reamintirea faptului că Negrițoiu a omorît, cu ani în urmă, un pensionar, cu mașina, și a scăpat nepedepsit.
Ori că, în 1995, un fost securist din DIE a spus despre Negrițoiu că i-a fost coleg.
Personaj mai degrabă low-profile, fostul ministru pesedist și consilier prezidențial al lui Iliescu, l-am numit pe Negrițoiu, devine, brusc, un client al presei exact cînd, așa cum spuneam, intră în linie dreaptă pregătirile pentru intrarea în pîine a CNSM. Un mecanism care l-ar putea transforma pe ”highlanderul” Isărescu într-un soi de monarh absolut al economiei și finanțelor.
Simplă coincidență?
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: InPolitics.ro