“Au reuşit să atragă atenţia asupra lui Snowden şi a ţărilor mai slabe şi mai mici, care-l sprijină pe acesta, încercând să ne facă pe toţi să uităm de lucrurile teribile care se petrec împotriva oamenilor simpli din toată lumea, lucruri denunţate de Snowden”, a spus Correa miercuri seară.
“Nu numai că noua ordine mondială este injustă, ea este total imorală”, a adăugat preşedintele ecuadorian, ca răspuns la un editorial publicat marţi, în Washington Post. O spune un presedinte care se recomanda a fi capitalist si care a facut studii in SUA la Universitatea din Illinois.
Ziarul american l-a acuzat pe Correa că aderă la o politică duplicitară, prin faptul că Ecuadorul ia în considerare să-l ferească pe fostul colaborator NSA de rigorile justiţiei. Liderul de la Quito este descris ca fiind un preşedinte “despotic al unei ţări mici şi extrem de sărace, cu ambiţii de a păstra retorica lui Hugo Chavez în menţinerea unei emisfere demagogice anti-americane”.
Publicaţia americană a pus la zid şi noua legislaţie ecuadoriană, care pune limitează substanţial libertatea presei şi a readus aminte că autorităţile de la Quito profită de schimbul comercial cu SUA, în regim duty-free, dar în acelaşi timp, critică politica administraţiei Obama.
Washington Post sugereaya ca Ecuadorul este o tara saraca dion cauya politicilor lui Correa de a nu permite monopolizarea economiei de marile corporatii occidentale, in special americane. Este motivul pentru care autorul cărţii “Confesiunile unui asasin economic”, americanul John Perkins, a sugerat într-un interviu acordat in 2010 cotidianului El Mundo, că preşedintele Ecuadorului este în pericol de a fi asasinat.
Teza lui Perkins este ca iniţial intră în scena agenţ privaţi care lucrează pentru agenţiile de stat de intelligence ale Statelor Unite, precum CIA sau mai puţin cunoscuta (dar sinistra, conform lui Perkins) NSA (National Security Agency). Conform lui Perkins, asasinii economici sunt cei care au ajutat la construirea imperiului economic al Statelor Unite.
Mai întâi, aceşti agenţi sunt infiltraţi în ţări cu resurse naturale abundente, precum petrol sau minereuri, apoi încearcă să obţină exploatarea acestor resurse de către marile corporaţii americane, precum Bechtel sau Halliburton, la cele mai mici costuri posibile. Pentru a atinge acest scop, “asasinii economici” corup autorităţile sau pot “aranja” un împrumut al Băncii Mondiale, în general mult mai mare decât necesităţile ţărilor respective şi la dobânzi uriaşe, pentru investiţii în infrastructură.
Când statele respective rămân îndatorate, sunt nevoite să îşi vândă resursele la preţuri foarte mici. Astfel, banii pentru plata creditului nu ajung la Banca Mondială, ci la corporaţiile americane, care “câştigă licitaţiile” pentru proiectele de infrastructură. O afacere profitabilă.
Când “asasinii economici” dau greş, intră în scenă “şacalii”, agenţi care se ocupă cu organizarea loviturilor de stat şi campaniilor de destabilizare. Exact asta li s-a întâmplat preşedintelui Guatemalei Jacobo Arbenz (răsturnat în 1954), preşedintelui ecuadorian Rafael Roldos (asasinat în 1981) şi preşedintelui din Panama Omar Torrijos (asasinat în 1981), printre alţii. S-a încercat, spune Perkins, acelaşi tipar cu Hugo Chavez, preşedintele Venezuelei, dar “şacalii” au eşuat.
Sursa: cotidianul.ro