Netaniahu în campanie electorală la Washington

Orientul Mijlociu a devenit, în ultima jumatate de secol, ceea ce Balcanii au fost în secolele 18 și 19, adică butoiul de pulbere al planetei. Doi factori au dus la aceasta instabilitate, primul a fost crearea statului Israel, în 1948, iar cel de-al doilea a fost abundența de petrol din țările arabe. În acest moment asistăm la o noua criză între Iran și Israel, iar poziția Statelor Unite este inedită. SUA a fost, încă de la înființarea statului Israel, cel mai fidel aliat, iar acum, administrația Obama dorește un tratat cu Iranul prin care acesta se obligă să oprească programul nuclear timp de 10 ani. În această perioadă, instalațiile iraniene vor fi supervizate de experți internaționali. După aceasta perioadă (10 ani) Iranul poate reîncepe programul fară a mai fi sub embargou. Administrația de la TelAviv s-a declarat împotriva negocierilor dintre SUA și Iran, deorece, după 10 ani Iranul va fi liber să își reia progresul către o armă nucleară, ceea ce va duce la continuarea ”agresiunii iraniene”.

Israel se pregătește de alegeri

Proiectul de lege pentru dizolvarea parlamentului a fost aprobat în unanimitate, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a optat pentru devansarea alegerilor în urma unor divergențe din coaliția de guvernare. Liderii partidelor politice au decis ca alegerile anticipate să aibă loc în 17 martie 2015.

Conform sondajelor recente, principalele partide israeliene, Partidul Muncii și Partidul Likud, continuă să se afle într-o luptă strânsă pentru primul loc. Sondajul publicat de ziarul Israel Hayom, ne arată că Partidul Likud și Partidul Muncii ar câștiga câte 23 de mandate, urmate de Atid Yesh și partidele arabe cu 13 locuri fiecare, Bait Yehudi cu 12 locuri, în timp ce Kulanu ar câștiga 9 locuri. Partidele Shas, Iudaismul Unificat al Torei și Israel Beiteinu ar câștiga 6 locuri fiecare, iar Meretz și Aam Itanu, 5 locuri.

În acest moment se dă lupta pentru alianțe, Parlamentul israelian având 120 de locuri. Coaliția de dreapta pare avea un ușor avantaj, fiind compusă din Likud, Bait Yehudi, partidele religioase și Israel Beiteinu astfel, ajungând la 57 de locuri iar cu Partidul Kulanu vor avea un guvern destul de stabil, cu o majoritate de 66 de mandate.

Discursul din Congresul american – Beniamin Netanyahu l-a egalat pe Winston Churchill

Discursul susținut de Beniamin Netanyahu în Congresul Statelor Unite a fost cel de-al treilea în faţa legislativului american, egalând astfel recordul deţinut de fostul premier britanic Winston Churchill. Premierul israelian a mai ținut discursuri în cadrul Congresului american în 1996 și 2011, dar acesta este cel mai important, el având o miză internatională (relația dintre Israel, Iran și SUA) cât și o miză internă, (alegerile parlamentare din Israel).

Congresmanii prezenți au fost în mare parte republicani, dar și câțiva democrați care susțin o politică mai dură a SUA față de Iran. Beniamin Netanyahu a subliniat pericolul reprezentat de o țară islamistă înarmată nuclear și a comparat Iranul cu Statul Islamic.

Urmările discursului

Intervenția premierului israelian în Congresul American, nu a fost despre Iran sau despre stabilitea Orientului Mijlociu, Beniamin Netanyahu și-a făcut campanie electorală în vederea alegerilor parlamentare anticipate. Acesta a vorbit Congresului american, dar s-a adresat israelienilor, demonstrându-le că este un lider puternic, care nu depinde de ordinele primite de la Casa Albă.

Conform unui sondaj realizat de Channel 10, 44% dintre israelieni îl preferă pe Benjamin Netanyahu în postul de prim-ministru, cu două puncte procentuale mai mult decât acum o săptamână, în timp ce 35% l-ar dori pe principalul său contracandidat, Isaac Herzog, în scădere cu două puncte procentuale. Channel 2 anunță o distanță și mai mare între cei doi lideri, Netanyahu fiind cotat la 47%, în timp ce Herzog la 28%. Toate sondajele realizate după discursul premierului israelian la Washington cotează partidul acestuia, Likud, cu prima șansă în alegerile din 17 martie.

Autor: Cristi Rosu

Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.