Neam-prostul

Prietenosul neam romanesc avea cateva prototipuri cat de cat pure. Nu erau toti retinuti si sobri, academici sau aulici ca Titu Maiorescu. Dar un taran autentic, deplin stapan pe rosturile lui se cunostea de la o suta de pasi. Si un invatator sau profesor cu autoritate, si un licentiat cu tabieturi distinse, si un burghez cordial ridicat prin merit, sau o gospodina cu bun simt. Ofiterii erau domni toti, trecuti prin ciurul civilizatiei. Popii aveau fereala ecleziastica, inginerii rigoare. Prostimea era tinuta mai la distanta, iar marlanimea la o posta.

Astazi marlanimea, neam-prostul, tata intra pe toate usile si misuna in toate incaperile, unde se intalneste cu gagiul si gagica, cu puiul-de-lele si pezevenghiul, cu toapa, jigodia si baiatul-de-baiat. Neam-prostul umple toate canalele show-biz-ului. Huiduma nesarata, mitocanul diliu sunt la poarta. Bagabontii ajunsi sed la birouri, muhaielele pidosnice fac prima. Strada e ocupata de Tafandache si Farlifus, unsi cu toate unsorile. Jegul e la vedere, badarania topaie peste tot.

Din acestia se trag si clasele posedante si cele sugatoare, precum scurmatorii in rahat, de asemeni o parte din escrocii politici si manglitorii de profesie, dar si destui magistrati si dascali camuflati. Neam-prostul e massa, el da, prin votul sau, Presedintele, Dregatorii, Deputatii, care merg sa-i cerseasca prietenia jegoasa si-l ciup amical de fund, ii fac praznice si paranghelii, se desfata in zoaiele lui porcine. Candva refulat, tinut la margine, neam-prostul e acum tot mai central, intra in saloane, ocupa antene, da tonul. Toti maharii injghebarii noastre statale se-ndeasa sa-i fie pe plac, toti se vor “populari”. Poporul e insa in mare parte tampit, iar cand nu e tampit e smecher, cu sau fara filifant.

Neam-prostul smarcaie, tistuie, ragaie si partaie, bate berbuncul si geamparalele in dusmanie. El iese invoit din basca pentru ca sa intre la parnaie, dar intre timp, mai face una mititica, sau una mai lata, sau una chiar de oaie. Insa politicianul roman, si el cam de la teapa, mirosind a catrinta nu prea spalata, se duce si-l ia colegial de umeri si isi rotesc impreuna sudorile acre si slinul, caci se cuvine sa dam luare-aminte poporului care ne investeste, fratilor! Habauc sa fie, talhar borat sa fie, ocna imputita sa fie, e de-al nostru, traim si murim impreuna, ca asa a dat Dumnezeu milostivul, sa fim buni si iertatori, sa fim cu dragoste si fratie in Gradina Maicii Domnului plina de otrepe. Infratirea jagardelelor romane e induiosatoare, e un exemplu de dat Europei insa!

Cum au altii Chinatown-uri avem si noi Neamprostown-uri, dar sunt mai cuprinzatoare si intesate ca la altii. Demult neam-prostului nostru nu-i mai ajunge strada, cartierul. Acum e la lux, la categoria business si excelence, caci vantura cu lopata banii furati, bunurile indelung jecmanite. Umbla neam-prostul in masini care sticlesc si put de scumpe ce sunt! Sta in hotelurile cele mai belitoare din lume intre doua chitiboaice patriotice. Cand se da cu parerea trozneste locul, si apar cutitele! Cand e multumit, respira si guvernul, o parte din el. Altfel, impodobit, are briliant si la pistol! Barem cu Politia e in cumetrie vesnica, caci e si acolo o pepiniera de mafioti. Oriunde ajunge capata respect, prevalenta. Ne dam si noi cu respect la o parte, caci: Neam-prostia domina Romania.