.JPG){kind=small}
Demitere prin referendum
Amendamentul „Motreanu – Popa” prevede următoarele: „Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate, de deces ori ca urmare a rezultatului unui referendum iniţiat de Prefectură prin Hotărâre de Guvern, la solicitarea a 25% din electorii din colegiu, în cazul părăsirii formaţiunii pe listele căreia a candidat şi a obţinut mandatul”.
– Cui se aplică amendamentul: unui deputat sau senator care prin proprie decizie părăseşte partidul care l-a propulsat în Parlament.
– Când se aplică: în situaţia în care 25% din electoratul din colegiul respectivului parlamentar (nu contează dacă între cei 25% sunt persoane care l-au votat sau nu pe cel în cauză) solicită organizarea unui referendum de demitere. Solicitarea celor 25% de electori este obligatorie pentru prefect.
– Când se desfăşoară referendumul: la 30 de zile după emiterea hotărârii de guvern.
– Parlamentarul este demis: dacă se îndeplinesc condiţiile de valabilitate ale referendumului.
Motreanu: Este o procedură preluată din Constituţia SUA
Unul dintre iniţiatorii amendamentului, deputatul Dan Motreanu, a declarat joi că amendamentul este preluat din Constituţia SUA. „Problema încetării mandatului unui parlamentar pe motiv de migraţie este una sensibilă. Până acum, prin legea electorală sau prin statutul parlamentarilor nu se putea întreprinde ceva din cauză că în Constituţia în vigoare există o prevedere de neclintit: «orice mandat imperativ este nul». PNL a mai avut intenţia de a iniţia prin lege articole privind stoparea migraţiei, dar Constituţia nu permitea. Introducerea acestui amendament nu aduce atingere prevederii constituţionale pe care am invocat-o. Procedura există şi în alte constituţii şi aş aminti-o pe cea mai cunoscută, Constituţia SUA. Este vorba de procedura de «recall», adică procedura de revocare a unui parlamentar sau alt demnitar. Sunt convins că va exista susţinerea necesară pentru acest amendament. Iar dacă vor exista parlamentari care să îl conteste, practic înseamnă că fac parte din categoria celor care vor să încurajeze migraţia parlamentară şi instabilitatea politică”, ne-a precizat Dan Motreanu.
Migraţie politică: statistici
- Legislatura 2012 – 2016
– 4 deputaţi PPDD trecuţi la alte partide
– 9 deputaţi PPDD s-au declarat (momentan) independenţi)
– 4 deputaţi PDL trecuţi la alte partide
– 2 deputaţi PDL s-au declarat independenţi
– 1 deputat PSD s-a declarat independent
– 1 senator PPDD trecut la alt partid
– 1 senator PDL s-a declarat independent
- Legislatura 2008 – 2012
– 23 deputaţi PSD trecuţi la alte partide
– 2 deputaţi PSD s-au declarat independenţi
– 12 deputaţi PNL trecuti la alte partide
– 1 deputat PNL s-a declarat independent
– 21 deputaţi PDL trecuţi la alte partide
– 4 deputaţi PDL s-au declarat independenţi
– 9 senatori PSD trecuţi la alte partide
– 1 senator PSD s-a declarat independent
– 7 senatori PNL trecuţi la alte partide
– 13 senatori PDL trecuţi la alte partide
– 3 senatori PDL s-au declarat independenţi
Reamintim, în decembrie 2009, Guvernul Boc 2 a obţinut majoritatea în Parlament prin dislocarea masivă de deputaţi şi senatori din PSD şi PNL (formarea ilegală a UNPR); au existat în jur de 25 de parlamentari care pe parcursul legislaturii s-au plimbat prin 3 partide politice, alţi cca 10-12 s-au întors înapoi în partidele de unde au plecat.
Ce spunea Cristian Pîrvulescu în 2010
Pe 23 iulie 2010, în cotidianul.ro, analistul politic Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei ProDemocraţia, ne prezenta la nivel general o soluţie relativ similară, dar fără varianta referendumului. Pîrvulescu vedea stoparea fenomenului migraţiei parlamentare nu în Constituţie, ci inclusă în legea electorală. „Procedura de revocare a unui parlamentar trebuie să înceapă de la alegătorii din colegiu. Practic, se respectă principiul simetriei: alegătorul îţi dă mandatul, alegătorul ţi-l ia. Practic, lucrurile ar decurge în felul următor: un grup de alegători dintr-un colegiu – numărul alegătorilor urmează să fie definit prin lege – solicită retragerea mandatului unui senator sau deputat din cauză că a trecut la un alt partid sau din cauză că nu şi-a respectat promisiunile din campanie, sau îşi ignoră constant electoratul. Pentru a nu se ajunge la abuzuri – mă refer la posibilitatea ca suporterii politici din partidele care nu l-au votat pe respectivul parlamentar să se erijeze în electoratul acestuia şi să ceară revocarea -, se fac următorii paşi: numărul de alegători stabilit prin lege cere revocarea, iar parlamentarul respectiv îşi pierde mandatul. Automat însă, oricine din respectivul colegiu poate propune alţi candidaţi, se organizează alegeri, dar, atenţie, poate candida şi parlamentarul care a fost revocat. Dacă din nou câştigă, asta este, primeşte un nou mandat. După cum se vede, procedura de revocare este îmbinată automat cu procedura alegerilor parţiale. Este o soluţie foarte simplă, este nevoie doar de voinţă politică pentru a se legifera aceste proceduri”. La vremea respectivă, majoritatea PDL-UNPR s-a opus categoric propunerii avansate de Pîrvulescu invocânt prevederile Constituţiei. Acum, amendamentul „Motreanu – Popa” nu mai poate fi contestat, mai ales că este vorba de un viitor articol din Constituţie.
sursa: cotidianul.ro