Sfidati. Umiliti. Dispretuiti. Mintiti. In fiecare zi a ultimilor 20 de ani. Milioane de romani au fost condamnati la suferinta, la blestemul apartenentei la o generatie de sacrificiu ce pare fara de sfarsit. A fost mai intai mirajul libertatii, iluzia grotesca a bunastarii, a regasirii demnitatii, a trecerii la un regim democratic. Totul s-a rezumat, insa, la o societate haotica, in care principiile la care am visat zeci de ani de totalitarism au fost pervertite de o clasa politica putred de corupta si capabila sa calce totul in picioare doar pentru a-si atinge propriile interese. Bogatiile statului au fost “privatizate” pe preturi de nimic, dar in urma unor comisioane uriase ce au facut neincapatoare conturile celor care s-au perindat si inca se perinda, vanzand iluzii, in fruntea statului. Bancile au fost devalizate, sub aceeasi protectie politica, decredibilizand accentuat institutiile statului.
In tot acest timp, discursurile demagogice au tinut locul solutiilor economice, al responsabilitatii politice. Reformele de care s-a facut atata tapaj in ultimii ani nu au reprezentat decat un orgoliu absurd al unor premieri si ministri care au dorit sa isi lase amprenta in tot si in toate. Proiectul Legii Educatiei a fost adoptat ieri in sedinta de guvern. Acesta continea multe necunoscute chiar si pentru liderii sindicatelor. Cu un tupeu fantastic, premierul Boc, ministrul Funeriu sustineau ca dezbaterile pe marginea acestei legi vor continua. Chiar daca aceasta a fost, deja, adoptata. Un paradox care ingroasa penibilul in care prefera sa inoate liderii politici. Este a 16-a reforma a Educatiei, in ultimii 20 de ani. Reforma este un mod de a spune cat timp nu este vorba in realitate decat de mofturi si ambitii personale ale unor ministri care au dorit sa arate ca viziunea lor asupra sistemului educational este cea mai corecta. Pe de alta parte, Educatia pierde teren in confruntarea cu tarile civilizate. Cat timp Ministerul Educatiei a ramas unul politizat excesiv, iar carnetul de partid si sustinerea politica au luat locul competentei, lucrurile devin pe cat de clare, pe atat de alarmante. Situatia este similara si in Justitie. Si in Administratia Publica. Si in Cercetare. Si in Agricultura. Si in Transporturi sau Turism.
Oamenii de casa ai fiecarei Puteri sunt cocotati in functii cu care nu au nicio legatura. Nu se multumesc, insa, sa stea in banca lor, sa isi ia salariul si sa ii lase pe profesionisti sa isi faca treaba. Nici vorba. Incompetentii aleg sa isi aduca langa ei alti incompetenti. La fel de sustinuti politic. La unison, ei pun de o reforma. Asa cum o vad ei. Fara a da explicatii nimanui, mimand cel mult o dezbatere publica de dragul unei perceptii favorabile. Si atunci, de ce sa ne miram ca in tara asta toate domeniile de activitate se afunda in ridicol? Ca asa-zisele reforme se succed pe banda rulanta. Ca dovada, liderii Opozitiei au si anuntat ca Legea Educatiei va fi modificata dupa venirea lor la Putere. Scenariul iresponsabilitatii continua. Se deruleaza in fiecare zi in fata ochilor nostri. La polul opus al Romaniei politice se afla Romania celor multi. Romania reala. A milioanelor de drame. A somerilor, a celor ce traiesc de pe azi pe maine, a celor ce sunt impinsi cu brutalitate spre prapastie. O Romanie a lacrimilor si a sperantelor irosite. O Romanie care nu primeste decat dispret. Un infinit dispret. O Romanie ce nu se mai extaziaza in fata mirajului bunastarii.
Iulian Badea
sursa: cronicaromana