IPP cere Premierului Ponta să se implice în pregătirea unui document profesionist dupa ce Comisia Europeană a respins din nou Draftul Acordului de Parteneriat pentru exercitiul financiar 2014 -2020
INFORMARE DE PRESĂ
București, 28 iunie 2013. României i s-a respins, la începutul acestei săptămâni, noua variantă a Draftului Acordului de Parteneriat prezentată recent Comisiei Europene drept bază a negocierilor priorităților de finanțare din următorul exercițiu financiar 2014 – 2020, documentul fiind considerat imatur. Institutul pentru Politici Publice (IPP) care a avut, în ultimele zile, discuții la Bruxelles la nivelul conducerii DG Employment şi DG Regio, a putut constata cât de rezervați sunt, în acest moment, reprezentanții Comisiei Europene față de capacitatea României de a pregăti un document fundamentat și vizionar cu domeniile și țintele majore de dezvoltare solicitate spre finanțare din fonduri structurale în perioada următorilor 7 ani. Dimpotrivă, oficialii români care au purtat discuții sectoriale cu Bruxelles-ul au căutat mai degrabă să determine o finanțare incrementală, cu consecința ne-modernizării statului, în loc să profite de oportunitatea dată de viitoarele fonduri structurale pentru a schimba major cursul unor domenii retrograde. În cel al asistenței sociale, de exemplu, s-a constatat că statul român nu are determinare, datorită rezistenței sistemului public la schimbare, să închidă instituțiile mari rezidențiale (cu până la 300 de persoane cu diverse dizabilități) pentru a dezvolta mai multe servicii în comunitate cu îngrijire superioară per tip de dizabilitate (îngrijire la domiciliu, locuinţe protejate în comunitate, centre de zi, etc).
Cea mai recentă variantă a documentului de negociere asumată de Guvernul României nu este profesionistă, aprecierea reprezentanților Comisiei Europene fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), o dovadă clară a superficialității cu care s-au desfășurat consultările cu segmentele interesate din societate, respectiv a calității slabe a consultanței care s-a contractat în ultimele luni pentru a pregăti acest document. Instituțiile statului român se comportă iresponsabil cu privire la oportunitățile de modernizare pe care le oferă viitoarele fonduri europene, făcând proba că nu au capacitate internă să gestioneze procesul de negociere dar nici interes real să selecteze consultanți profesioniști și dedicați care pot contribui în mod real la pregătirea unor instrumente profesioniste de negociere. Sumele estimative care se anunță a fi alocate României, comparativ cu alte altor țări recent intrate în UE sunt de aprox. 40 miliarde euro, de unde și gravitatea comportamentului autorităților din România – a Ministerului Fondurilor Europene, în special.
În privința regionalizării, reprezentanții Comisiei au fost foarte expliciți spunând că niciun oficial nu a cerut României să înființeze regiuni, nici măcar să descentralizeze Autoritățile de Management la nivel regional. Dimpotrivă, aceștia consideră că nu este de dorit un asemenea proces de descentralizare a AM în România, în condițiile capacității naționale existente regionalizarea managementului fondurilor europene putând reprezenta în viitor un regres. Facem un apel la Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea să producă orice fel de declarație, scrisă sau verbală, a unui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine pledoaria din țară în susținerea eficientizării managementului fondurilor europene prin regionalizarea AMurilor.
Fiind, în acest moment, statul cel mai înapoiat din punct de vedere al stadiului negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene în legătură cu viitorul exercițiu financiar al UE 2014 – 2020, facem un apel către Premierul Victor Ponta să trateze cu seriozitate pregătirea acestui document care reprezintă fundamentul modului în care urmează să se cheltuiască banii în proiecte de dezvoltare aferente următorilor 7 ani în România. Susținerea unui document neprofesionist, chiar daca va fi până la urmă semnat și de către Comisie, va înseamna alți 7 ani de stagnare dacă nu regres și implicit frustrări că fondurile europene nu duc la țintele de modernizare așteptate de români, ceea ce va duce, curând, la amplificarea sentimentelor anti-europene. Atragem atenția că euro-scepticismul nu are neapărat la bază birocrația europeană cât lipsa de competență a autorităților naționale de a performa la nivelul standardelor europene, așa cum alte țări membre reușesc să o facă.
sursa: justitiarul.ro