Cu siguranță, ne aflăm într-una dintre perioadele negre ale țării noastre. Și nici n-ar putea fi altfel din moment de atmosfera publică este dominată de caricaturi și oameni de nimic, de maimuțe agitate pe crăcile din mass-media și în fotoliile importante din parlament sau chiar pe fruntariile României. Cam tot ce poate ieși dintre eșecurile de caracter și educație ale unui învățămînt în declin se ridică deasupra tuturor și se instalează la comandă.
Nu știu care să fie rațiunile pentru care, în aceste decenii, am renunțat la a-i judeca pe oameni după criterii morale și performanțe profesionale! Cine s-a dovedit a fi mai ticălos și mai lipsit de rezultate acela este lăsat (uneori, chiar împins) să se cațere cît mai sus. Trăim vremuri urîte pentru că nu pot fi altfel din moment ce o direcție importantă în politica românească este dirijată de un cărător de geantă a unui aventurier din Orientul Mijlociu. Mă refer la Marcel Ciolacu și la Omar Hayssam. Nu ne poate fi altfel din moment ce România are în cel mai înalt rang un mediocru primar de Sibiu. Abia bolborosește cîteva fraze!
Nu putem trăi perioade înfloritoare din moment ce la Ministerul Dezvoltării a fost numit un analfabet, îndoielnic în afacerile sale! Nu ne poate fi mai luminată viața din moment ce la Cultură, liberalii au numit un pîrlit de actor ratat, dintr-o televiziune de provincie! Mai bine puneau un cîrciumar comunal sau un fluieraș de bodegă! Nu ne poate fi mai liniștită viața și mai prosperă cu o caricatură ca Vasile Florin Cîțu la Finanțe. Căci nici mai bine nu ne-a fost cu un sfert de creier financiar ca Darius Vîlcov sau ca Orlando Teodorovici!
Sau ca Gheorghe Ialomițeanu, și el din ceata de profesioniști de mîna a treia, desemnați să execute orice ordin aiurea dat de cei care i-au agățat acolo. Ne-am ales singuri prezentul chinuit și penibil, acceptînd doi miniștri comici la Sănătate, pe Victor Costache și pe Nelu Tătaru, și lungi șiruri de premieri decorativi, buni de păpușat de aceleași grupuri de generali, de mafioți și rechini economici.
N-are cum să ne fie mai bine cu maimuțe trimise la făcut figurație și spectacol la Bruxelles și Strasbourg, cu agenți și păpușari trimiși prin ambasade, inclusiv la partenerii noștri strategici. Adică în SUA! La ce ne-am fi putut aștepta promovînd oameni cu dispreț pentru competență, cu zero performanțe profesionale? Nu ne putem aștepta la ceva mai bun cîtă vreme zăltați și săraci cu duhul, ca Rareș Bogdan, dau lecții națiunii române și vorbesc cu pretenția de a fi voci ale românilor! Insula acesta face doar glagorie politică, pe fața a doua ascunzîndu-se un derbedeu rapace și un mediocru de condiție joasă.
În aceeași zi în care petrecea departe de țară (mereu își face damblalele departe de ochii lumii, prin Italia, mai ales!) caricatura aceasta se lua de păr cu altă caricatură a politicii românești, socotindu-se mai breaz, mai cult, mai deștept dar la fel de șchiop la limbă, la gramatică și la gîndire.
Vă reproduc (preluat cu copy paste) începutul aritcolului său din Evenimentul zilei de luni (din ce în ce mai bulevardier):
”Dacă președintele PSD ar fi declarat „pozitiv” pentru Covid 19, l-ar suspecta Klaus Iohannis că i-a pus ceva în ceai. Mă mir că n-a recurs încă la acest artificiu de imagine nebunesc, dar nu-i timpul pierdut.
<Dacă siguranța publică va permite organizarea alegerilor în maniera clasică, Marcel Ciolacu va merge într-o vineri să-și cumpere macaroane de la supermarket, agentul de termoscanare îl va întoarce de la intrare pe motiv că are 37 cu 5, și-atunci să te ții festival! Mai tare ca puparea moaștelor sau un miting pe tema încălzirii globale.
Retorica mizerabilă a acoliților acestui clapon cu mătreață n-are nicio legătură cu realitatea”.
Șirul zăltaților din istoria României sau a Europei, pe numele cărora să apară un asemenea răcnet politic, este extrem de lung. Unii au fost chiar faimoși, dar cei mai mulți s-au scufundat în condiția de servitori și de băieți de mingi ai politicienilor. Numai la noi un asemenea apucat a fost luat sub aripa președintelui României și trimis pe post de portavoce într-o instituție europeană. Să tacă Vasile Blaga și Mircea Hava și să latre Rareș Bogdan! Ce vrem noi de la Europa cu asemenea maimuțe în parlamentul bătrînului continent și cu un asemenea megafon amplificat la maxim în numele țării noastre? Repect și încredere? Sprijin și parteneriate?
Dacă vrem să ne schimbăm viața, dînd credit unor personaje capabile să-și pună numele sub asemenea răbufniri, nu ne rămîne decît să ne așteptăm la vremuri și mai grele. Citiți și cîntăriți propozițiile și pornirile unui om care, în aceeași zi, stătea la o masa cu mai mult de patru oameni, în Italia, la mare, cu un alai după el și cu găleata de vomă la piciorul mesei, gata să o toarne în capul oricui, la prima comandă primită de la Cotroceni sau din Palatul Victoria:
”Depășirea pragului de 1.000 de oameni îmbolnăviți cu Covid19 în 24 de ore este consecința directă a inconștienței cu care liderii PSD au militat și militează pentru relaxarea măsurilor de protecție. Au uitat cum le tremurau fundurile la începutul pandemiei, cum au votat cu toate mâinile starea de urgență (a fost unanimitate!). Atunci măsurile erau justificate, atunci masca nu era numită „botniță”, atunci nu clamau că nu există asimptomatici sau că distanțarea socială e o nerozie.
Atunci se temeau. Baronii nu se credeau dumnezei. (Îmi spunea un neurochirurg clujean că acolo, pe masa de operație, cu perspectiva morții, bogații și săracii se comportă la fel – atunci devin oameni). După ce s-au dezmeticit, ce le-a dat prin minte liderilor pesediști? Au realizat că se pot cocoța pe nenorocire, că pot profita de dezastru, că pot căpușa o dramă pentru un câștig electoral. Și au cerut să dispară restricțiile. Planul era limpede: să se ajungă la relaxare în urma presiunii populare, să crească numărul îmbolnăvirilor și apoi să dea vina pe PNL că nu poate proteja cetățenii.
Un moment unghiular, cum ar spune un personaj celebru, a fost când cineva (un imbecil care n-a deschis niciodată cele 10.000 de cărți pe care le avea în casă tatăl său) a pronunțat sintagma „drepturile omului”. Și a apărut kukicrația (cunoscătorii știu de ce). În gurile lor, argumentele erau de o ipocrizie suverană – de pildă: societatea modernă s-a clădit pe garantarea drepturilor omului, CCR este singurul instrument care a mai rămas să vegheze la respectarea lor.
Și alte asemenea lozinci, adresate imbecililor și oamenilor insuficient informați/educați. Și au continuat cu altă felie de propagandă: de ce n-au știut juriștii PNL, cei din Ministerul Justiției, să pregătească bine măsurile, de ce nu au citit carte, de ce nu au anticipat, astfel încât CCR să nu le pulverizeze deciziile?
Alooo!!! În primul rând, au ales între două rele (protecția deloc și protecția timp de câteva săptămâni). În al doilea rând, pentru că nu a fost nimeni pregătit pentru pandemie, nimeni de pe acest glob!!! Cele mai performante sisteme medicale din lume, cele mai funcționale instituții juridice s-au văzut depășite de situație!” (Rareș Bogdan, Evenimentul zilei, 27 iulie 2020).
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul