Mama vitregă a lui Șova – avocată și pentru noua Roșie Montană de la Certej

În timp ce toată lumea se agită doar pe tema Roșia Montană, caracatița goldsteinilor a pus gheara pe o altă locație din patrulaterul aurifer al Apusenilor, la Certej, în Hunedoara. Relativ pe șest, fără ca opinia publică să reacționeze, același Frank Timiș încearcă, cu perseverență, să continue operațiunea de smulgere a aurului din pământul românesc. Roșia Montană a atras atenția și a determinat zeci de mii de români să se asocieze campaniei de stopare a proiectului minier al cărui avocat este Ponta. La proiectul minier de la Certej, la doi pași de Deva, unde avocat este tot mama lui Șova, Ana Diculescu Șova, miza în bani este aparent mai mică, dar exploatarea se află deocamdată în impas deoarece și această „afacere“ s-a țesut tot pe ilegalități.
La Certej, canadienii de la Deva Gold au reușit să obțină avizul de mediu „pe șest“, iar apoi lucrurile au avansat cu repeziciune. Compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societății Deva Gold, a primit avizul de mediu pe 5 iulie 2012, când Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara a dat undă verde exploatării prin cianurare a minereurilor de aur și argint din zona Certejului.

Mai multe organizații de mediu și un număr de cetățeni din zonă au pornit o bătălie juridică care se desfășoară pe mai multe paliere. Avizul acordat de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara a fost contestat la Tribunalul București. „Proiectul minier de la Certej se suprapune cu un sfert din suprafață peste un sit Natura 2000 iar acest proiect a primit aviz de mediu deși nu a fost inclus nicăieri impactul ce l-ar avea detonările și cianura într-o zonă protejată de interes european.“ a declarat Ștefania Simion, coordonator juridic Mining Watch România care a subliniat și faptul că este „evidentă din nou atitudinea de favorizare a companiilor miniere de către instutuțiile statului.Acestea funcționează ca birouri de avizare a proiectelor miniere ce caută soluții legale pentru a acoperi proiecte miniere ilegale“.

Luni, mai multe organizații au depus la Agenția de Protecție a Mediului (APM) Hunedoara o contestație față de Decizia de revizuire a acordului de mediu nr. 8/05.07.2012, emis de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara pentru exploatarea pe bază de cianuri de la Certej arătându-se că aceasta este nemotivată și nu are fundament legal.

Pe 29 octombrie, se va judeca solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) de anulare a avizului de mediu eliberat de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara pentru exploatarea auriferă de la Certej. Exploatarea de la Certej cuprinde un perimetru de 450 de hectare.

În procesul dintre SC Deva Gold și (ANPM), compania miniera Deva Gold SA este reprezentată în procesul inaintat de Ministerul Mediului de catre Ana Diculescu Șova, mama lui Dan Șova, cea care a reprezentat în justiției și interesele Roșia Montană Gold Corporation până anul trecut.

Certejul, loc marcat de tragedia morților arși de vii și înecați în cianură

Certej este o zonă blestemată a Apusenilor, fiind un loc marcat de o tragedie cumplită, a cărei amploare a fost ascunsă de regimul comunist. Certejul era din vechime o colonie minieră. Din munte se extrăgea și se prelucra minereul aurifer iar sterilul rezultat din tratarea minereului cu cianură era concentrat într-un bazin gigantic, un lac de cianură. Zidul barajului a cedat în toamna anului 1971 și otrava acidă s-a revărsat peste localitate. Oamenii au fost arși de vii și îngropați sub uriașul val de steril. Bilanțul neoficial, peste o sută cincizeci de victime, cea mai teribilă nenorocire a epocii de dinainte de cutremur dar autoritățile au anunțat oficial un număr de 48 de morți pentru a nu se declara doliu național și pentru a minimaliza răspunderile. Nimeni n-a fost condamnat.

Acum zona este în vizorul goldstei­nilor care de altfel au început să măture întreg perimetrul plin de bogății al Apusenilor de la Baia Mare, la Baia de Aries, Sadar, Suior, Cavnic, Baita, Baiut. Zone care au fost intens exploatate de sovietici, prin Sovromuri, care la randul lor erau așezate pe structura organi­zațiilor economice de exploatare germane, a se citi de jaf organizat.

Acordul de mediu este ilegal

În primul rând se arată într-un comunicat la Minning Watch, „revizuirea decisă de către APM Hunedoara demonstrează că acordul de mediu inițial nr.8/05.07.2012 a fost emis ilegal. Documentația solicitată în prezent de APM Hunedoara titularului de proiect în vederea revizuirii acordului ar fi trebuit să stea la baza emiterii acordului de mediu inițial.
Revizuirile unui acord de mediu pot fi întreprinse în măsura în care survin modificări la proiectul aprobat. În cazul de față nu este vorba de o revizuire a cărei necesitate este dată de modificarea proiectului pentru care s-a emis acordul demediu, ci de un demers întreprins pentru completarea documentației legale. Un asemenea demers țintește mai degrabă să acopere și să completeze documentația întocmită nesatisfăcător și care nu ar fi trebuit să conducă la emiterea unui acord de mediu.

Obiectul revizuirii constă în faptul că proiectul minier se suprapune parțial pe suprafața sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munții Metaliferi. Acest fapt era însă cunoscut încă de la emiterea acordului de mediu inițial, în chiar textul acelui acord fiind consemnat că „Am­prenta proiectului minier se suprapune pe 108,7 hectare din suprafața sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munții Metaliferi, pe valea Măcrișului. Această suprafață reprezinta aproximativ 0,4% din suprafața sitului. Situl are o suprafața de 26671 hectare. Situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munții Metaliferi a fost desemnat în 2011“.

Obligația realizării unui studiu de evaluare adecvată a impactului asupra sitului este stipulată de Ordonanța de urgență nr.57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, Art. 28 conform căruia „Orice plan sau proiectcare nu are o legatura directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, estesupus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia“. Cu toate acestea, titularul proiectului de minerit de la Certej nu a întocmit un asemenea studiu de evaluare adecvată in vederea obținerii acordului de mediu nr. 8/05.07.2012.

Acordul de mediu este în prezent contestat în instanță de Ministerul Mediului, iar Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Asociația Salvați Bucureștiul au intervenit ca părți în procesul care se judecă de către Tribunalul București.

Părerea mea, manifestanții cei uniți care salvează (doar) Roșia Montană ar trebui să se gândească mai bine dacă nu merită aceeași atenție și restul zonelor vizate de goldsteinii lui Soros.

Dacă vrem să mai salvăm ceva, uniți ori ba trebuie să găsim ceva mai eficient decât plimbări duminicale la ceas de seară. Părerea mea, de vechi golan.

Autor: George Roncea
Sursa: Curentul