În prezent trei ţări sunt primele în
categoria celor care au o cel puţin o cincime din populaţie peste 65 de ani: Germania, Italia şi Japonia
Numărul statelor cu astfel de indicatori va exploda în viitorul apropiat
Până în 2020, 13 ţări vor “îmbătrâni”, atingând un indice al populaţiei de peste 65 de ani de peste 20%, potrivit unui raport realizat de Moody.
Acest număr va creşte la 34 de naţiuni până în 2030, potrivit informaţiilor preluate de CNN. Doar trei “se califică” acum: Germania, Italia şi Japonia.
“Tranziţia demografică… vine peste noi”, avertizează Elena Duggar şi Madhavi Bokil, autorii raportului Moody.
“Ritmul de îmbătrânire fără precedent va avea un efect negativ semnificativ asupra creşterii economice din toate regiunile în următoarele două decenii”.
Autorii citează indexul Conference Board, care estimează că îmbătrânirea rapidă va produce scăderea creşterii economice la nivel mondial cu cel puţin 1% în următorul deceniu.
Potrivit Moody, Grecia şi Finlanda vor “îmbătrâni super-rapid” anul viitor. Opt ţări, printre care Franţa şi Suedia, se vor alătura până în 2020.
Canada, Spania şi Marea Britanie vor “îmbătrâni” şi ele până în 2025, iar Statele Unite vor urma până în 2030.
Europa va avea mai mulţi bătrâni decât tineri
Pentru prima dată în Europa, în 2020, persoanele cu vârste de peste 60 de ani vor fi mai numeroase decât cele cu vârste de sub 25 de ani. Speranţa de viaţă a crescut în medie cu opt ani din 1960 încoace.
În fapt, speranţa de viaţă a celor născuţi în UE este, în medie, de 82 de ani în cazul femeilor şi de 77 de ani în cazul bărbaţilor. La această creştere a speranţei de viaţă se adaugă o rată a natalităţii în declin, care se aşteaptă să ajungă la circa 1,7 copii per femeie până în 2060. În plus, se aşteaptă ca migraţia netă în UE, care a ajutat până acum la contrabalansarea acestor evoluţii, să scadă şi ea.
Pe scurt, aceasta înseamnă că UE va trece de la a avea 4 persoane cu vârstă de muncă pentru fiecare persoană cu vârsta de peste 65 de ani la un raport de doar 2 la 1.
Astfel de schimbări demografice vor avea implicaţii pentru finanţele publice în ceea ce priveşte pensiile, costurile serviciilor de sănătate şi de îngrijire pe termen lung, precum şi alte costuri aferente vârstei.
Efectele unei populaţii îmbătrânite nu se vor face, totuşi, resimţite de îndată, în special atât timp cât forţa de muncă din UE continuă să crească. Creşterea şomajului poate oferi doar o amortizare temporară, astfel că, în cele din urmă, schimbările demografice vor cântări greu în economia statelor membre.
Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice în faţa îmbătrânirii populaţiei, trebuie să se găsească un echilibru viabil între veniturile publice şi cheltuielile publice preconizate.
Va lovi boom-ul de îmbătrânire la nivel mondial economia?
Problema nu se limitează doar la Europa şi America de Nord. Singapore şi Coreea vor fi şi ele în această categorie până în 2030, în timp ce China se va confrunta, de asemenea, cu “presiuni severe de îmbătrânire”.
Îmbătrânirea populaţiei va crea probleme, deoarece ar putea exista mai puţine persoane care lucrează pentru a stimula creşterea economică şi care să sprijine populaţia ieşită la pensie.
Autorii raportului spun că această tendinţă demografică va duce la o scădere a economiilor populaţiei, care, la rândul său, va reduce investiţiile la nivel mondial.
Îmbătrânirea populaţiei îşi spune cuvântul şi asupra indicelui preţurilor
Să nu ne mire că inflaţia este mică, câtă vreme populaţia e foarte îmbătrânită, iar şomajul e ridicat. Într-o societate, tinerii de până în 40 de ani sunt cei care consumă şi cheltuiesc bani pe elementele care compun costul de consum. Bătrânii sunt mai puţin cheltuitori (preferă să economisească sau pur şi simplu îşi cumpără doar strictul necesar), la fel ca şi şomerii.
Cu cât o ţară are o populaţie mai îmbătrânită, cu atât pericolul unei inflaţii ridicate este mai mic.
Reducerea investiţiilor publice face şi ea tot atât de mult rău economiei ca şi îmbătrânirea populaţiei. Vorba unui economist:”Cheltuiala ta înseamnă venitul altcuiva. Dacă tu nu cheltui, altcineva nu va încasa bani, iar asta e groaznic pe termen lung din punct de vedere economic”.
Însă factorii de decizie politică pot reduce la minimum impactul prin încurajarea imigraţiei pentru a extinde forţa de muncă, prin investiţii în tehnologie pentru a ajuta lucrătorii să devină mai productivi.
Alte măsuri ar putea include politici pentru a ţine oamenii în activitate prin creşterea vârstei de pensionare sau să convingă mamele care stau acasă să se întoarcă la locurile de muncă.
Autor: Diana Mateescu
sursa: curierulnational.ro