Daniela Lulache, Ionut Popescu, Mircea Ursache, Florin Geica, Ionut Costea, Gratiela Iordache, Gheorghe Pogea sunt numai cateva din numele cel mai des vehiculate in ultima perioada prin mass-media din Romania.Lor, si altor catorva manageri desemnati de statul roman sa gestioneze o parte a avutiei nationale, li se arunca in carca unanim acuzatia de “nesimtire”.
Salarii sau venituri, care ingrozesc opinia publica de la vladica la opinca, au trecut de la capitolul confidential la capitolul desecretizare, ca sa stie tot poporul cum sfideaza unii criza si sa inteleaga de ce nu sunt bani de pensii, de salarii pentru profesori si medici, de sanatate sau aparare.
“Aici sunt banii dumneavoastra”, pare a spune guvernul Boc, copiind la indigo celebra initiativa in materie de drumuri si podete a fostului ministru al transporturilor, devenit apoi primar si presedinte, atotputernicul Traian Basescu.
Pe buna dreptate, cei multi cu bani putini nu pot ramane indiferenti la dezvaluirile presei, cu atat mai mult cu cat noua, romanilor, ne-a placut dintotdeauna sa ne uitam in curtea vecinului, daca i-a murit sau nu i-a murit capra.
Acuma, sa nu credeti ca dezvaluirile pe marginea salariilor exagerate, sau a pensiilor nesimtite, sunt cu totul intamplatoare, caci principiul “dezbina si stapaneste” si-a aratat eficienta nu de azi de ieri si a fost folosit deopotriva de dictatori, dar si de asa zisi conducatori democrati aflati in slujba poporului.
Ideea e sa-ti atingi scopul si sa canalizezi energiile negative inspre alte obiective decat cele care te pot afecta. Asadar, deocamdata, pana sa inceapa functionarii din administratie cu grevele, sa ne indignam de sinecurile inventate de guvernele precedente si pe margine carora guvernul actual are atatea de tras.
Din pacate, o problema ce ar trebui tratata cu deosebit de mare responsabilitate a devenit subiect de barfa si de spectacol mediatic, care, de obicei, nu se lasa cu nici o rezolvare.
De fapt, tocmai asta este intrebarea: se doreste rezolvarea unor situatii aberante aparute in sectorul de stat, sau se incearca devierea de la adevaratele probleme ale societatii romanesti? Chiar sa nu fi stiut partidul aflat acuma la putere despre toate aceste anomalii?
Sa nu fi avut el nici un profitor de pe urma plasarii in diferite functii a unor persoane clientelare ? Ba da, caci sistemul a fost inventat de predecesori, dar a fost acceptat tacit de catre toata clasa politica, dupa principiul “azi ai vostri, maine ai nostri”.
Ceva s-a rupt insa in mecanismul care a functionat atat de bine in ultimii ani, si acel ceva este generat in primul rand de criza economica, ce a taiat in carne vie veniturile statului roman.
De la curatenia sinecurilor si pana la o reasezare pe principii de performanta ale veniturilor managerilor ce conduc entitati economice subordonate statului e cale lunga insa.
Sa luam exemplul Fondului Proprietatea si al fostei directoare Daniela Lulache. Marturisesc ca am fost socat de replica acesteia vizavi de veniturile pe care le incasa lunar si care in nici un caz nu erau justificate de performanta manageriala.
Mai mult, doamna Lulache se compara cu directorii de fonduri din Statele Unite, unde, cica, ea ar fi castigat mult mai mult. Ma indoiesc ca in Statele Unite ar fi numit-o cineva la conducerea unui Fond de investitii, doar pentru ca avea relatii sus puse in guvern.
Apoi, despre ce performanta manageriala putem vorbi la Fondul Proprietatea, unde veniturile s-au constituit din dividendele companiilor energetice in speta, sau din vanzari de actiuni. Ce plasamente inteligente a facut Fondul Proprietatea ca sa castige doamna Lulache 20.000 de euro pe luna?
De ce, de la infiintarea Fondului, in 2005, si pana azi acesta nu a fost listat la bursa, acolo unde s-ar fi vazut adevarata valoare a actiunilor?
Ce interes a avut conducerea Fondului sa amane listarea, care era programata initial pentru anul 2006 ? Nu in ultimul rand, ce performante manageriale a avut doamna Lulache inainte de a fi numita politic in aceasta functie ?
Sunt numai cateva intrebari la care vom da raspunsul cat de curand. Cert este insa ca, situatii asemanatoare cu cea de la Fondul Proprietatea se regasesc la multe alte companii ale statului, unde absolut toti managerii au fost numiti politic si nu dupa competente.
Nu in ultimul rand, contractele de management au fost in asa fel facute incat directorilor sa nu le poata fi reprosat ulterior nimic, mai ales atunci cand le va fi sosit momentul schimbarii cu un alt acolit politic.
Un caz oarecum asemanator este si cel al directorului general de la Eximbank, Ionel Costea, care castiga si el cam tot atata cat directorul de la Fondul Proprietatea, fara ca banca respectiva sa exceleze intr-un fel pe piata romaneasca, afara de raspunsul prompt la comenzile politice.
Putem merge mai departe, la managerii din companiile energetice, unde, la fel, pe baza contractelor de performanta s-au incasat de catre directori zeci de mii de euro, iar situatia economica a companiilor respective se apropie de colaps in momentul de fata.
Evident, clasa politica aflata la guvernare, sau in opozitie, avea cunostinta de toate aceste lucruri.
De aici insa si pana la a demonetiza o functie de manager intr-o companie de stat este, din nou, o mare greseala. Statul are nevoie de manageri performanti, pe care sa-i plateasca bine, dar pe care sa nu-i numeasca clientelar, ci dupa capacitati.
Si mai ales, sa nu se amestece in problemele lor. In urma cu mai bine de zece ani, cand au fost infiintate asa-zisele “unitati de management”, pentru atragerea fondurilor de preaderare, angajatilor acestora le-au fost stabilite salarii cu mult peste media salariului pe tara.
La scurt timp insa, clasa politica si-a trimis in respectivele unitati acolitii sai, astfel incat performanta s-a dus pe Apa Sambetei. Salariile insa au ramas.
De atunci incoace, toate agentile infiintate de guvern au urmat, din punct de vedere al salarizarii modelul “unitatilor de management”. Evident, si performanta. Am ajuns astfel la capatul drumului si ordinea trebuie readusa in sistem.
Nu haiduceste insa, caci statul roman are nevoie de oameni competenti. Sunt de acord ca doamna Lulache nu facea parte din randul acestora si mai sunt de acord ca veniturile trebuiesc corelate strict cu performanta.
Pentru a putea realiza acest lucru, ingerintele politice trebuie sa dispara obligatoriu. Cum va putea face acest lucru guvernul Boc, sau Partidul Liberal Democrat, dupa ce a asteptat atatia ani sa muste din cascaval?
Alexandru Moldovan
sursa: bloombi.ro