La Haga, procesul nu a fost castigat de Romania ci de Rompetrol !

După bucuria verdictului de la Haga, favorabil României, au început să apară primele semne de întrebare legate de câştigul real al delimitării platoului continental dintre România şi Ucraina. Pe hârtie, partea română a obţinut 9.700 de kilometri pătraţi, în zonă fiind estimate resurse naturale uriaşe: 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol. Numai că, la o zi după ce acest teritoriu a intrat în posesia României au apărut deja primele informaţii care conturează ideea că resursele de aici nu ne vor aduce un câştig prea mare.

• contractul privind perimetrul 7 Salcia-Lapos- Pietroasele (contract intre Rompetrol si Amco Romanian petroleu company);
• contractul privind perimetrele 13 (Pelican) si 15 (Midia) (Rompetrol cu Enterprise Oil Exploration si Canadianoxy);
• contractul privind perimetrul 10 Valea Somesului- Valea Muresului ( Rompetrol si Shell Romanian Exploration)

“Cadoul” fostului Guvern Astfel, pe final de mandat, Guvernul Tăriceanu găseşte de cuviinţă să prelungească un contract de concesionare pentru o firmă canadiană exact în zona Insulei Şerpilor. Este vorba de hotărârea din şedinţa de Guvern din 12 noiembrie 2008, prin care perimetrele XIII Pelican si XV Midia sunt concesionate firmei canadiene Sterling Resourcess Ltd. Contractul de concesionare datează din 1992, de pe vremea Guvernului Stolojan, la o primă vedere acesta fiind acum doar reînnoit. Totuşi, în noiembrie 2008 se mai semnează un act adiţional la “Contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Sterling Resources Ltd” (H.G. 1446), anexele acestuia fiind secrete! Asta în condiţiile în care autorităţile ştiau că în zonă există un litigiu teritorial cu Ucraina. Concesionarea către firma canadiană Sterling Resourcess Ltd s-a făcut prin Midia Resources, o firmă cu un capital de 200 de lei, fără angajaţi, cu o cifră de afaceri nulă în 2007.

Acord de concesionare

De pe site-ul companiei aflăm că în 2006, Sterling Resources Ltd. a încheiat o tranzacţie cu firma Talisman Energy Ltd., în urmă căreia a intrat în posesia blocurilor XIII Pelican şi XV Midia. În 2007, Sterling şi ANRM au semnat un acord pentru modificarea înţelegerii iniţiale, Exploration and Production Sharing Agreement (EPSA) şi concesionarea celor două perimetre. În noiembrie 2008, Guvernul României a ratificat modificările la cel de-al 11-lea amendament al EPSA, în ceea ce priveşte blocurile XIII Pelican şi XV Midia. “Acordul oferă un control mai mare operatorului, şi reduce amestecul direct al guvernului, fără a interfera cu legislaţia română şi europeană” se arată pe site-ul companiei. Potrivit aceluiaşi site, la scurt timp după semnarea actului adiţional, firma Sterling Resources a semnat un contract cu compania britanică Merlose Resources pentru exploatarea în comun a celor două perimetre. Merlose Resources va plăti 24 milioane de dolari, în două tranşe egale, pentru o participaţie de 32,5% din blocurile petroliere Pelican XIII şi Midia XV. Mai mult, pe site-ul companiei se vorbeşte şi de litigiul dintre Ucraina şi România, dar se precizează că, pe termen scurt, acesta nu va afecta acest proiect. Dorin Marian semnează, ministrul Justiţiei se opune Iulian Iancu, şeful Comisiei pentru Industrie, din Camera Deputaţilor, a declarat, miercuri, că hotărârea guvernului din noiembrie ridică semne de întrebare. “În urma acestui contract, firma are drept de exploatare 100%, statului român revenindu-i numai o redevenţă conformă cu legea petrolului. Se pune întrebarea dacă statul român şi-ar fi păstrat dreptul de preluare a producţiei şi s-ar fi format o societate mixtă Romgaz-Sterling Resourcess Ltd, dacă ar fi fost mai avantajat”, a declarat Iancu. Mai mult, potrivit acestuia, este surprinzător faptul că în hotărârea de guvern lipseşte semnătura Ministrului Justiţiei, apărând doar cea a şefului cancelariei, Dorin Marian.

Iancu a declarat că împrejurările în care a fost luată această Hotărâre de Guvern vor fi analizate. Potrivit declaraţiilor sale, este foarte posibil ca fostul şef ANRM, Gheorghe Buliga să fi fost demis tocmai pentru că a ridicat semne de întrebare referitoare la acest contract. Iancu a cerut desecretizarea anexelor contractului. În caz contrar, el a luat în calcul chiar şi formarea unei comisii de anchetă. Miercuri seara, premierul Emil Boc a dispus desecretizarea anexelor.

DECLARAŢIILE LUI IULIAN IANCU

Ce rol are Patriciu în această afacere? Numai că, deocamdată, este demis actualul preşedinte al ANRE, Bogdan Găbudeanu. Demiterea acestuia vine la scurt timp după ce declarase că acest contract de concesionare nu vizează locaţia primită de România în urma verdictului de la Haga! Un lucru e cert: nimeni nu poate spune cu exactitate ce suprafeţe au fost concesionate, atâta timp cât anexele sunt secrete, dar toate indiciile conduc către ipoteza că este vorba şi de o parte din teritoriul proaspăt câştigat. În plus, orice licitaţie ar urma pentru această suprafaţă, firma care este deja acolo porneşte, deja, cu un atu foarte mare. Sucursala Sterling Resouces Bucureşti, radiată! Şi pentru ca iţele afacerii să se complice şi mai mult, sucursala Sterling Resouces Bucureşti a fost radiată. Ultima înregistrare în Regisrul Comerţului figurând din 19 ianuarie 2009. Interesant mai e şi faptul că Sterling Resourcess a încheiat un parteneriat cu Rompetrol, pentru analiza datelor geologico-tehnice. Cum Rompetrol a fost controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, acesta vânzând apoi pachetul majoritar grupului KazMunaiGaz din Kazahstan, iar între fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu, şi Dinu Patriciu există o prietenie trainică, rămâne de văzut în ce măsură omul de afaceri se află în spatele acestei concesionări. Cu toate acestea, Rompetrol neagă într-un comunicat interesul pentru zona Insulei Şerpilor, dar confirmă colaborarea cu Sterling Resourcess.

Companii mari şi-au arătat, deja, interesul pentru resursele din zona Insulei Şerpilor. Este vorba de firme precum Exxon, BP, Shell sau Total. Totuşi, în tradiţia bunelor afaceri româneşti, s-ar putea să nu avem parte de vreun contract cu o firmă de top. Mai mult, dacă la început se vorbea de independenţa energetică a României prin folosirea resurselor din Insula Şerpilor, acum vedem că este vorba mai mult de o afacere cu circuit închis. Rămâne de văzut care va fi reacţia actualului Guvern în această chestiune.