Strict numeric, efortul Executivului pare a fi unul substantial. Analizate in detaliu, majoritatea masurilor pot fi incadrate in trei mari categorii: care nu tin de competenta Executivului, inadecvate si non-masuri.
Una dintre conditiile obligatorii pentru ca o masura guvernamentala sa fie de tip anticriza este aceea ca ea sa produca efecte cel putin pe termen scurt, dupa cum se arata chiar in documentul oficial al PDL in care sunt prezentate cele 32 de masuri. Dintre acestea, cel putin 3-4 sunt vorbe in vant, aruncate in ochii populatiei pentru a iesi cat mai multe masuri la numaratoarea finala.
Cine ar putea crede ca “studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii”, alaturi de “analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni” sau “analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa” se pot numi masuri anticriza?
Combaterea crizei in agricultura, prioritatea pe 2010
In categoria masurilor inadecvate s-ar incadra “extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010” sau “instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice”.
In fapt, nici nu conteaza pentru ce urmeaza sa fie acordat sprijinul atat timp cat acesta este gandit ca urmand sa fie “ajutor de stat”, concept cu care Uniunea Europeana nu este si nici nu va fi de acord in viitorul apropiat. Altfel spus, nu va exista niciun sprijin de la stat pentru IMM-urile afectate de criza.
In ceea ce priveste extinderea programului “Rabla” si catre utilajele agricole, aceasta s-ar fi impus si daca nu traversam o criza economica, deci nu se poate spune ca va contribui la aducerea economiei la liman, cu atat mai mult cu cat in tara nu se mai produc nici tractoare si nici utilaje agricole ce ar putea fi achizitionate prin acest program.
Utilajele cumparate prin Programul “Rabla” vor putea fi folosite cel mai devreme in timpul lucrarilor de primavara, ceea ce inseamna ca primele recolte la care s-a muncit cu noile utilaje se vor culege in vara anului viitor, daca nu chiar in toamna. Cu ce ajuta economia in momentul de fata adoptarea unei astfel de masuri?
Tot ca masura nerecomandata in aceasta perioada ar fi si “vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OPSPI si alte institutii ale administratiei publice”.
Sa crezi ca poti gasi un cumparator in vremuri de criza pentru o “marfa” pentru care nu a manifestat nimeni interes nici in vremurile cand economia duduia este o copilarie. Sa speri ca poti obtine un pret corect in urma acestor tranzactii intr-o perioada caracterizata de lipsa de lichiditati este o ineptie.
In plus, printre masurile propuse ca urmand sa se adopte s-au strecurat cateva care sunt aplicabile in prezent. Un exemplu in acest sens este chiar “scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci de catre persoanele fizice”, masura care este in vigoare inca din prima parte a anului.
Ce nu poate face Guvernul din masurile anticriza?
Urgentarea aparitiei “Legii privind parteneriatul public-privat” (PPP) sau adoptarea “Legii responsabilitatii fiscale” sunt doar doau dintre masurile aticriza a caror rezolvare nu sta in puterea Executivului, ci a Parlamentului…asta daca nu cumva Cabinetul condus de Emil Boc va dori sa le adopte prin Ordonanta de Urgenta.
Trecute prin Parlament, in ciuda largii majoritati, aceste legi ar putea intarzia si cateva luni, fie pentru ca nu se va cadea de acord asupra formei prin care se va vota, fie pentru un grup parlamentar va parasi sala de plen sau, pur si simplu, pentru ca lucrarile din comisiile de dezbatere se vor desfasura anevoios.
Ce lipseste…
Cand elaborezi un set de masuri anticriza ar trebui mai intai sa identifici ce probleme ai si mai apoi sa cauti solutii pentru atenuarea sau inlaturarea acestora. Exact asta nu au facut cei de la PDL-PSD. Cum este posibil sa nu incluzi masuri de sporire a veniturilor la buget printr-o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, atat de la populatie, cat si de la agentii economici? De ce nu si-au propus autoritatile sa sporeasca numarul de controale ale Garzii Financiare? Sa fi disparut evaziunea fiscala o data cu introducerea impozitului forfetar?
In aceeasi nota, nicaieri nu se aminteste nimic despre un posibil efort pe care statul l-ar face pentru a preintampina o scaderea a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale, de sanatate sau de somaj. Ce va face statul in perioada urmatoare pentru a stopa, spre exemplu, o eventuala tendinta a angajatorilor de a scoate din zona de impozitare a unei parti din cheltuielile cu salariile angajatilor?
Orice reducere a salariului pe cartea de munca, fara ca salariatul sa primeasca mai putini bani in mana, va insemna in fapt mai putini bani pentru pensii, medicamente sau ajutoare de somaj, deci o presiune mai mare pe bugetul general.
Sa speram ca astfel de aceste aspecte vor fi cel putin “studiate, daca nu chiar “analizate” in setul cu urmatoarele 36 de masuri pe care Coalitia il va propune, cel menit sa intregeasca la 100 numarul de masuri anticriza din acest an.
Lucian Hainarosie
sursa: ziare.com