Ajunge vaicareala, popor român, la arme!
Ajunge rugaciunea si jalbele la poarta,
Nu astepta pomana când stâncile se sfarma,
Nu ai de-ales române, tu esti stapân pe soarta!
De ce suporti minciuna si vorbele desarte
Când clasa hrapareata te-a-ngenuchiat cu sila,
Ia sapa si securea si singur fa-ti dreptate,
Nu te sfii sa spânzuri în piata camarila.
Nu te-amagi cu vorbe oculte din scriptura,
Biserica si popa îti predica de moarte,
Ridica esafoduri, condamna impostura,
Ea te tine de veacuri în neguri fara carte.
Cu rugaciuni la ceruri ei zilnic te îmbata,
Cu vorbe globaliste, cu-o lume fara tara,
Nu te lasa sedus de-o vorba idolatra,
Renunta sa mai duci o viata bajenara.
La arme frati români cu inima viteaza.
Amanetând o tara la hoarde migratoare
Mai toti parlamentarii te vând si te tradeaza,
Si pentru tine casa acum e o-nchisoare!
Când tara e condusa de hoti si haimanale,
Când gusti pâinea amara de grâu din alta tara,
Fa-ti tancuri din tractoare, din secera pistoale,
Nu vezi ca ne vândura si Rosia Montana!
Cum justitia e oarba vânduta pe arginti,
Cu-armata fara arme plina de generali
Cu presedinti de tara ce par iesiti din minti,
Visteria e goala plina cu sobolani!
La arme frati români se ne-rolam sub arme,
Din optzecinoua- ncoace suntem o colonie,
Tara-i secatuita, copii ne mor în spasme,
Parem o tarisoara numai pe o hârtie!
La arme rupeti lanturi, spânzurati camarila
Nu asteptati zadarnic pe Dumnezeu cu mila!
Virgil Ciuca
Woodhaven, New York,
august 30, 2010