Decizia, care vine la câteva zile după intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană, va alarma probabil autorităţile de la Bruxelles, scrie Business New Europe. Hotărârea priveşte subsidiarele a opt bănci, dintre are doar două nu sunt din zona euro.
„Francul elveţian nu este stabil şi aceasta ar fi trebuit spus în mod clar. Băncile au obligaţia de a explica riscurile clienţilor. Bănciile nu au acţionat cu bună credinţă“, a motivat decizia curţii judecătorul Radovan Dobronic. Analiştii apreciază că hotărârea ar putea costa băncile până la un miliard de euro. Instanţa a decis, de asemenea, că băncile trebuie să să stabilească dobânzi fixe şi să facă reducerea principalului în funcţie de rata de schimb la care a fost încheiat contractul. Peste 100.000 de persoane din Croaţia au contractat credite în franci elveţieni, din care aproape trei sferturi au fost pentru achiziţia de locuinţe. Majoritatea băncilor au încetat să mai acorde credite în franci elveţieni în 2008, notează AFP.
Procesul a fost deschis de un grup de protecţie a consumatorului în numele a 100.000 de persoane care au contractat în ultimul deceniu credite fie denominate, fie indexate în franci elveţieni, potrivit agenţiei Thomson Reuters.
Instanţa a argumentat că băncile nu au explicat clar clienţilor riscurile asociate cu împrumuturile în valută şi cu ratele de dovândă variabile.„Ce s-a făcut a fost împotriva legii protecţiei consumatorului. Un astfel de comportament din partea băncilor este interzis în viitor“, a spus judecătorul. Decizia poate fi atacată cu apel.
Băncile implicate sunt Zagrebacka Banka şi Privredna Banka deţinute de Unicredit şi Intesa Sanpaolo din Italia, Erste, Raiffeisen şi Hypo Bank din Austria, OTP din Ungaria, Splitska Banka controlată de Societe Generale şi subsidiara locală a grupului rus Sberbank, deţinut de stat.
Creditele în franci elveţieni sunt o problemă în Europa de Est
Povestea croată este una comună în Europa Centrală şi de Est. Cu probleme asemănătoare legate de creditele ipotecare în franci elveţieni contractate în anii de boom economic se confruntă Polonia şi Ungaria. În Croaţia, creditele denominate sau indexate în franci elveţieni au o valoare de 25 miliarde kuna (3,3 miliarde euro), sumă echivalentă cu 10% din împrumuturile totale din sectorul bancar, potrivit IHS Global Insight. Ponderea era de aproape 20% în 2007-08, când populaţia s-a grăbit să profite de francul slab şi de forţa monedelor economiilor emergente. Problemele au început odată cu criza economică şi financiară globală, când francul a fost căutat de investitori deoarece vedeau în el un activ sigur în timp de criză. Între 2008 şi 2011 kuna s-a depreciat cu 40% faţă de francul elveţian. Băncile au majorat dobânzile citând costurile mai mari ale capitalului şi dobânzile de pe pieţele de finanţare. În aceste condiţii, dobânzile pentru debitorii croaţi au crescut în medie cu 50%, ducându-i pe mulţi în imposibilitate de plată.
În Ungaria, autorităţile au forţat băncile să aplice scheme asemănătoare de transformare a creditelor în monedă străină pentru a reduce povara datoriilor care apasă pe populaţie. Budapesta a introdus, de asemenea, taxe suplimentare în sectorul bancar, pe care-l acuză că nu susţine activ economia prin finanţare, ceea ce a adus Ungaria în conflict cu Bruxellesul.
În România ponderea creditelor în franci elveţieni în totalul împrumuturilor în valută acordate populaţiei este de 8%.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013