Reprezentanţii Institutului Inginerilor Mecanici (IIM) au spus că risipa este cauzată de o depozitare proastă, practici de marketing, oferte la vrac şi o stare de nervozitate a consumatorilor.
Ca răspuns, Consorţiul Britanic al Comercianţilor (CBC) a spus că supermarketurile au “adoptat o serie de abordări” prin care să combată această risipă. De asemenea au făcut presiuni asupra Uniunii Europene de a relaxa legile care interzic vânzarea de produse deformate.
Potrivit unui raport realizat de IIM, care are sediul în Anglia, până la jumătate din cantitatea globală de alimente, care ajunge la două miliarde de tone, este aruncată.
Studiul mai susţine că până la 30% dintre legumele din Marea Britanie nu au fost recoltate din cauza aspectului lor fizic.
- Resurse irosite
Raportul mai subliniază faptul că între 30% şi 50% dintre cele patru milioane de tone de alimente produse anual la nivel mondial au devenit deşeuri. De asemenea, în urma analizei se sugerează că jumătate din alimentele cumpărate în Europa şi SUA sunt aruncate.
Doctorul Tim Fox, şeful departamentului de energie şi mediu din cadrul IIM, spune: “Cantitatea de alimente risipite şi aruncate în întreaga lume a ajuns la un nivel uluitor. Acestea sunt alimente care pot fi folosite pentru a hrăni populaţia globală, precum şi pe cei flămânzi din întreaga lume. De asemenea reprezintă şi o risipă inutilă de teren agricol şi de resurse de apă şi de energie care sunt folosite în producţia, procesarea şi distribuţia acestor alimente”.
“Motivele pentru această situaţie variază de la practici tehnice şi agricole slabe, condiţii de transport şi infrastructură de depozitare neadecvată existentă în supermarketuri, care cer alimente şi produse perfecte din punct de vedere al aspectului, încurajând în acelaşi timp şi consumatorii să cumpere în exces prin oferte de genul “1+1 gratis”.
“Dacă vorbim despre lumea în curs de dezvoltare, atunci pierderile se produc în prima parte a lanţului de aprovizionare alimentară, deci între terenul agricol şi magazin. În cadrul economiilor mature, dezvoltate, risipa se produce în mare parte din cauzapracticilor de marketing extrem de proaste şi a comportamentului consumatorului”.
Doctorul Fox a cerut “guvernelor, agenţiilor de dezvoltare şi organizaţiilor, precum ONU”, să încerce să schimbe modul de gândire al oamenilor în ceea ce priveşte risipa alimentară şi totodată să găsească metode pentru a descuraja practicile neeconomice.
Dar CBC a pus la îndoială legătura între promoţii şi deşeurile alimentare, subliniind că sondajele realizate de agenţii guvernamentale au arătat că ofertele “1+1 gratis” au devenit din ce în ce mai rare.
Toine Timmermans, de la Universitatea Wageningen din Olanda a descris analiza IIM ca “un raport care atrage atenţia asupra unei probleme şi a unui subiect important pentru întreaga planetă”. “Totuşi, în funcţie de anii de cercetare care există, cantitatea de deşeuri de alimente de 1,2-2 miliarde de tone mi se pare o cifră nerealist de mare”.
Tristram Stuart, care face parte dintr-un grup non-guvernamental numit “Hrănindu-i pe cei 5000” spune: “Incredibil este faptul că nu există niciun studiu sistematic cu privire la risipa de alimente care are loc la nivelul producătorilor agricoli, nici în Europa şi nici în SUA”.
sursA: financiarul.ro