Fondatorul Wikileaks Julian Assange a dialogat cu jurnaliştii Gândul Claudiu Pândaru şi Andrei Luca Popescu, marţi seară, timp de o oră, prin intermediul unei transmisiuni online. Publicul a putut transmite întrebări pentru Julian Assange, pe pagina de Facebook “Frontline Club Bucharest / Event”. Discuţia cu Julian Assange a fost urmată de proiecţia filmului “1971”, ce prezintă cazul real al unui grup de activişti pentru pace care publică documente secrete compromiţătoare despre unele acţiuni ale FBI.
Astfel, întrebat dacă a meritat să fondeze Wikileaks şi să îşi asume consecinţele divulgării de date, Julian Assange a spus că timpul va da răspunsul în această chestiune.
“Timpul ne va da răspunsul. Nu cred că jurnaliştii trebuie să fie martiri (..), dar cred că mergem în direcţia bună”, a afirmat Assange.
Acesta a vorbit şi despre cum a reuşit, prin activitatea sa, să “lovească cele trei capete ale monstrului american”, adică şi puterea legislativă, şi pe cea executivă, dar şi puterea judecătorească.
“Noi am estimat că este un proces de 5-7 ani. Acum suntem aproape în anul al cincilea. Wikileaks, ca organizaţie, a reuşit să supravieţuiască şi să crească. Şi cadrul legislativ se clarifică”, a spus Julian Assange, în dialogul cu jurnaliştii Gândul.
De asemenea, Julian Assange a vorbit şi despre schimbările la care se aşteaptă odată cu alegerea unui nou preşedinte. “Sunt mari şanse ca următorul preşedinte american să fie unul democrat. Într-un mod pervertit, este mai bine pentru Wikileaks să existe un preşedinte republican în State, pentru că atunci democraţii pot activa ca opoziţie în materie de libertăţi civile şi război. Când există un preşedinte democrat, republicanii din opoziţie nu se vor plânge de încălcarea libertăţilor civile şi de activităţi de război”, a precizat fondatorul Wikileaks.
În interviul acordat jurnaliştilor români, Julian Assange a mai vorbit şi despre spionajul american şi supravegherea electronică, activităţi care duc la baze imense de date, precum şi despre activităţile de interes din statele lumii, inclusiv din România.
Întrebat dacă ar trebui să existe o limită a tipului de documente pe care organizaţii precum Wikileaks ar trebui să le publice şi cum cântăreşte interesul publicului, Julian Assange a declarat: “Spre deosebire de organizaţiile media, avem o listă de criterii foarte stricte: publicăm doar documente cu importanţă diplomatică, istorică, etică, documente care au fost ascunse în anumit fel”.
Julian Assange a mai spus, în interviu, că marile afaceri “devin mari ţinându-şi guvernul de partea lor”.
El a fost întrebat şi dacă a refuzat vreodată să publice documente, gândindu-se la eventualele efecte, fondatorul Wikileaks precizând că există mereu o cale de a publica.
“Am publicat aproape 9 milioane de documente, din mii de speţe. Credem că există mereu o cale de a publica. Asta nu înseamnă că publici totul pe măsură ce primeşti. Uneori, poţi restricţiona anumite informaţii pe termen scurt. Sunt cazuri foarte rare, dar când ajungem în această situaţie, nu publicăm totul, dar spunem de ce. Oamenii omoară oameni, nu informaţiile. Dar zi de zi, guvernele omoară oameni”, a spus Assange.
Întrebat dacă ar trebui să existe un filtru între organizaţii precum Wikileaks şi publicul care are acces la aceste baze de date, Julian Assange a declarat: “De ce credeţi că nu facem asta deja? De unde a apărut ideea că noi nu filtrăm? Există 110 organizaţii media cu care avem contract şi lucrăm foarte bine. Totul a pornit de la faptul că am blocat accesul The Guardian. Dar ideea că nu am filtra informaţiile este un gunoi. Alte organizaţii media sunt invidioase pe succesul nostru, pentru că suntem o concurenţă la nivel social, economic, dar şi când vine vorba despre premii. Noi furnizăm infrastructură de business şi tehnică în toată lumea. Orice organizaţie poate face asta, dacă există voinţă. Dar la ei nu există voinţa de a se asigura că pot publice în orice circumstanţe”.
Julian Assange a vorbit şi despre legea Big Brother din România privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
“E important că România are o dezbatere (pe marginea legii Big Brother – n.r). În multe ţări nu există dezbatere, dar este important şi de unde apare această dezbatere”, a spus Assange, precizând că, în multe state, o astfel de dezbatere apare când există dezvăluiri cu privire la abuzuri.
“Nu sunt un expert când vine vorba despre România, dar bănuiesc că există temeri similare în fundalul acestei debzateri. Costurile pentru supraveghere electronică scad cu 50% în fiecare an. O ţară ca România poate să monitorizeze majoritatea comunicaţiilor în mare parte a timpului şi pentru mare parte din populaţie”, a completat Julian Assange.
Un alt subiect dezbătut în interviul acordat de fondatorul Wikileaks a fost existenţa unei închisori secrete a CIA pe teritoriul României, în contextul declaraţiilor făcute recent pentru Der Spiegel de către fostul preşedinte Ion Iliescu, care spunea că a aprobat “în principiu” o solicitare a SUA din perioada 2002 – 2003 privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba despre vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale.
Despre acest subiect, Julian Assange a spus că “nu există un abuz mai mare pe care un stat poate să-l comită decât să asasineze sau să ţină în captivitate în secret oameni”.
“Nu există un abuz mai mare pe care un stat poate să îl comită decât să asasineze sau să ţină în captivitate, în secret, oameni. SUA fac asta şi corup România în cel mai grav mod. Este vital ca România să arate că asemenea abuzuri nu sunt tolerate şi să se ancheteze pe ea însăşi. România a avut probleme, în trecut, cu Rusia şi cu alte state şi există discuţia să îi facă astfel de concesii Americii, ceea ce este o procărie totală. România primeşte ce vrea de la Rusia. Sigur că, pe termen lung, poate fi o ameninţare, dar România trebuie să se poziţioneze cu atenţie în relaţie cu vecinii mari, precum Rusia sau Germania. Şi SUA fac un tip de anexare în România sau alte ţări, anexând sistemele electronice”, a declarat Julian Assange, potrivit gandul.info.
Fondatorul Wikileaks Julian Assange a vorbit şi despre fostul contractor al Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA) Edward Snowden şi despre decizia acestuia de a fugi în Rusia.
“Snowden nu este prizonierul Rusiei, este un anumit tip de prizonier al SUA, care i-au anulat paşaportul în timp ce se îndrepta spre Cuba. De ce doar Rusia, Venezuela, Ecuador şi Libia au fost dispuse să îi acorde azil? Răspunsul este evident: alte state se tem de SUA”, a afirmat Assange.
Julian Assange a mai spus, în interviul acordat jurnaliştilor Gândul, că anul acesta Wikileaks va mai publica încă un milion de documente.
“Anul acesta vom mai publica încă un milion de documente. Duminică, am dezvăluit detalii despre Trident, programul nuclear de submarine aflat în stare de degradare. Sunt multe lucruri interesante. Ne bucurăm că, dacă acum doi ani ne luptam să ne apărăm verdicitatea informaţiilor publicate şi să supravieţuim ca organizaţie, am supravieţuit, nu am distrus niciun document din cele care ni s-au cerut să fie distruse, am învins blocada economică de care suntem vizaţi”, a adăugat Assange.
Julian Assange, celebru jurnalist australian, este fondator şi redactor-şef al site-ului Wikileaks, care publică documente secretizate provenite din scurgeri de informaţii.
Assange este investigat în Statele Unite din anul 2010, după ce Wikileaks a publicat o serie de documente militare şi diplomatice secrete. Jurnalistul a primit azil politic din partea autorităţilor ecuadoriene în anul 2012, fiind găzduit şi în prezent de Ambasada Ecuadorului din Londra. Pentru activitatea sa în cadrul Wikileaks, Julian Assange a câştigat mai multe premii internaţionale pentru jurnalism, fiind considerat un promotor al libertăţii presei şi jurnalismului de investigaţie
Sursa: Mediafax.ro