Judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto) se baga in seama in cazul celor 7 tineri din Vaslui, acuzati ca au violat o eleva, arestati cateva luni si apoi eliberati. Cazul a provocat revolta in intreaga tara, dupa ce au iesit la iveala detalii cutremuratoare din dosar, cum ar fi faptul ca fata a fost violata mai multe ore, iar cand lesina era stropita cu alcool pentru a se trezi. Revolta a devenit si mai puternica in momentul in care televiziunile au prezentat imagini cu violatorii avand o atitudine aroganta si sfidatoare, unul dintre ei declarand chiar ca este mandru de ceea ce a facut.
In acest context, zeci de mii de oameni au semnat o petitie prin care isi exprima nemultumirea fata de decizia judecatorilor de a-i lasa liberi pe presupusii violatori. Pana la momentul redactarii acestui articol, petitia fusese semnata de peste 68.000 de persoane, iar numarul semnaturilor crestea extrem de rapid. Titlul petitieie este “Cerem arestarea celor 7 baieti violatori din Vaslui!!‘”, iar acest lucru l-a determinat pe celebrul Vasilica Danilet, judecator in CSM, sa se bage in seama si in acest caz.
Vasilica: “Consider chiar periculos ca oamenii sa creada ca pot vreodata influenta prin astfel de demersuri modul de derulare a unei cauze”
Intr-o postare pe blogul propriu, Vasilica Danilet s-a apucat sa explice evidenta. Mai exact, Danilet le transmite celor care au semnat petitia, si nu numai, ca justitia nu este plebiscitara, ca petitia nu are vreo valoare juridica si ca oamenii nu pot influenta o decizie a instante. De altfel, Vasilica sustine ca este chiar periculos ca oamenii sa creada ca “pot vreodata influenta prin astfel de demersuri modul de derulare a unei cauze”.
Evident, o petitie nu are nicio valoare juridica, iar o decizie a instantei nu trebuie luata sub presiune. Oricine insa are dreptul de a comenta o hotarare judecatoreasca si sa isi exprime nemultumirea fata de ea, daca este cazul. Doar in mintea unor personaje precum Vasilica Danilet acest lucru nu ar trebui sa se intample.
Altfel, suntem convinsi ca demersul judecatorului – care vine dupa ce ne-a explicat ca o persoana achiata nu este neaparat nevinovata – nu va fi deloc bine primit si ca nu vine intr-un moment deloc oportun.
Iata textul lui Cristi Vasilica Danilet:
„Petitie online pentru arestare? Pai, justitia nu este plebiscitara!
Circula o petitie pe net prin care se cere arestarea unor indivizi cercetati pentru comiterea unei infractiuni de viol. Cazul judiciar este in derulare, fiind pe rolul unei instante din Romania.
Poate ca cei care semneaza acest document online inteleg sa se implice via internet in dezbaterea unei cauze penale care priveste o acuzatie de comitere a unei fapte extrem de grave (infractiunea de viol comisa de doua sau mai multe persoane se sanctioneaza cu inchisoare de la 5 la 12 ani). In aceasta situatie dezbaterea chiar are loc: ea se desfasoara in mediul virtual, in cadrul forumului creat automat in care persoane care isi declina sau nu identitatea reala isi exprima opiniile despre fapta, despre dosar, despre persoane etc. Evident, comentatorii au la dispozitie doar informatiile prezentate de mass-media.
Dar poate ca cei care semneaza aceasta petitie cred ca ei au dreptul sa ceara arestarea cuiva si ca exista vreo autoritate competenta care va analiza cererea lor. Cu privire la acest aspect spun ca este o inducere in eroare a populatiei semnatare in primul rand prin titlul demersului (‘Cerem arestarea celor 7 baieti violatori din Vaslui!!‘), in al doilea rand prin mijlocul folosit (petitie=cerere). As vrea sa fie clar pentru toata lumea: indiferent de subiectul abordat, petitile (n.r. – petitiile) online nu au nicio valoare juridica, adica ele insele nu vor determina producerea vreunei consecinte in sensul dorit de petitionari. Ele sunt doar subiecte propuse spre dezbatere si atat.
Prin urmare, intorcandu-ne la cazul de fata, va asigur ca judecatorul cauzei nu se va uita peste aceasta petitie, pentru ca ea nu este un document care sa ajunga la dosar in conditii procedurale. Cererile in cadrul unui proces trebuie concepute si depuse dupa anumite formalitati inscrise in Codul de procedura (civila sau penala, dupa caz); or, publicului nu i se recunoaste de catre lege dreptul de a interveni in procese aflate in derulare, cu atat mai putin prin instrumente online nevalidate. Va mai asigur ca nici Inspectia, nici CSM nu se va uita peste aceasta petitie din aceleasi ratiuni. Oricum, acestor ultime organisme chiar le este interzis de lege sa se amestece in modul de desfasurare a unui proces, ele neputand ordona sau influenta in vreun fel pe judecatorul cauzei.
As dori sa mai retinem un aspect: lasarea acuzatului in libertate pe parcursul procesului nu inseamna nevinovatia sa, dupa cum arestarea lui nu inseamna vinovatia sa. Ci masurile preventive se adopta pe baza unor suspiciuni rezonabile de comitere a unei fapte ilicite, iar solutia finala trebuie luata pe baza unor certitudini cu privire la comiterea faptei si existenta vinovatiei persoanei acuzate, dupa cum am aratat si cu alt prilej. Prin urmare cred ca ar fi legitim pentru public sa isi doreasca nu arestari, ci procese rapide, desfasurate cu respectarea drepturilor omului si finalizate prin sanctionarea ferma si exemplara a celor vinovati, daca e cazul.
Personal, consider chiar periculos ca oamenii sa creada ca pot vreodata influenta prin astfel de demersuri modul de derulare a unei cauze: se aduna azi cateva mii de oameni care cer arestarea, maine ca sa ceara condamnarea, poimaine fac o demonstratie ca nu sunt de acord cu solutia instantei etc. Publicul isi poate eventual exprima opinia cu privire la modul de administrare al justitiei (‘vrem aer conditionat in salile de judecata‘, ‘vrem publicarea tuturor hotararilor judecatoresti pe internet‘, ‘vrem transmiterea online a sedintelor de judecata‘, ‘vrem sanctionarea mai aspra a violatorilor, a coruptilor, a talharilor‘), dar in niciun caz nu se poate implica in infaptuirea justitiei intr-un dosar individualizat. Pentru ca trebuie infaptuita in conditii de deplina independenta, adica in absenta oricaror imixtiuni, presiuni, amenintari, influente, justitia nu se face la cererea publicului si nici pentru a multumi publicul. Nici macar propria convingere a magistratului nu are relevanta, ci probele din dosar si legea sunt singurele criterii pe care el trebuie sa le ia in considerare atunci cand solutioneaza o cauza concreta”.
Sursa: Lumea Justitiei