Stiglitz, fost vice-președinte și fost economist șef al Băncii Mondiale, deși pesimist în privința viitorului zonei euro, nu-și pierde speranța în evoluții viitoare mai bune, dar subliniază că, dată fiind situația actuală, Europa “trebuie să-și schimbe cât mai rapid și în mod radical strategia”.
În opinia lui Joseph Stiglitz, ieșirea Greciei din zona euro este în continuare un scenariu plauzibil. Domnia sa condamnă atitudinea “sinucigașă” a creditorilor internaționali ai Greciei, în special a liderilor europeni, la negocierile cu Atena. Aceștia, spunea în interviul său Stiglitz, “i-au pus practic pistolul la tâmplă lui Alexis Tsipras pentru a-l îngenunchia și a-l forța să revina la planul negociat cu guvernul precedent”.
Stiglitz nu crede însă că Atena va ceda, întrucat nu trebuie uitat că “echipa actuală la guvernare a fost aleasă în mod democratic”. Ca atare, Stiglitz consideră imperios necesară schimbarea radicală a strategiei europene.
Grecii, remarcă economistul american, s-au angajat să mențină surplusul bugetar primar la 1,5% din PIB , ceea ce în opinia sa este “o nebunie”… “Trebuie lăsat noii echipe guvernamentale elene un răgaz pentru a putea elabora, în cooperare cu creditorii, un calendar al reformelor, așa cum s-a procedat și în cazul guvernului precedent, căruia i-a fost acordat un răgaz suplimentar de 6 luni”.
Liderii europeni, îndeosebi cei germani, spune Stiglitz, nu sunt conștienți de “efectele devastatoare” ale unei eventuale ieșiri a Greciei din zona euro.
Într-un astfel de caz, subliniază Stiglitz, “moneda europeană și-ar pierde întreaga credibilitate pe piețele de capital deoarece ar fi privită ca un fel de mariaj de conjunctură pe care-l poți rupe după bunul plac. Iar solidaritatea europeană ar exploda sub presiunea opiniilor publice naționale”. Iar efectul dominoului ar fi inevitabil și s-ar extinde la Spania și Portugalia, două țări la fel de fragile.
Austeritatea “criminală”
Dincolo de pericolul sistemic cu care se confruntă moneda euro, Stiglitz este alarmat de continuarea în Europa a politicilor de austeritate “criminale”, considerând că ele “nu fac decât să amplifice problemele structurale legate de euro”, prioritară fiind accentuarea inegalităților în lume.
PIB-ul în zona euro, spune Stiglitz, este cu 17% mai mic decât ceea ce ar fi trebuit să fie dacă s-ar fi menținut rata de creștere economică a anilor1980-1990.
Pentru el, pierderea cumulată în Europa – respectiv diferența dintre potențialul său economic și producția reală – se cifrează la mai multe sute de miliarde de euro.
Și mai grav, spune el, este faptul că programele de austeritate ruinează creșterea economică pe termen lung în Europa. Șomajul în rândul tinerilor a ajuns în zona euro la o medie de 27%, dar în zonele cel mai grav lovite atinge chiar 50%.
“O întreagă generație de tieneri europeni, subliniază Stiglitz, a fost deja sacrificată”. El a recunoscut că politica monetară promovată recent de Banca Centrală Europeană a conferit un pic de suflu creșterii economice europene dar ea “nu este decât o soluție temporară, care nu stimulează redemararea mașinii pe baze sănătoase”.
Dacă în SUA experții își pun problema dacă creșterea va fi de 2,2,5 sau 3%, în Europa se speră cu greu la un 1%.
Soluții de relansare
Foarte critic la adresa liderilor germani care “impun o politică deflaționistă ucigătoare pentru restul Europei”, Joseph Stiglitz pledează pentru abandonarea programelor de austeritate în favoarea unor politici la nivel european de relansare pe baza creșterii consumului.
“În caz contrar, susține el, va fi pierdut nu un deceniu ci o jumătate de secol”. Un astfel de plan s-ar putea sprijini pe Banca Europeană de Investiții (BEI) care va trebui recapitalizată masiv. Astfel – susține Stiglitz – “ea va avea posibilitatea să emită obligațiuni cu dobânzi aproape de zero, chiar negative, ceea ce constitue o oportunitate istorică pentru finanțarea unor proiecte europene și de a acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii”.
O parte din titlurile emise de BEI, explica Stiglitz, ar putea fi cumpărate de Banca Centrală Europeană în cadrul politicii sale monetare quantitative easing. Economistul american pledează de asemenea pentru ca, în același timp, Europa să accelereze perfectarea uniunii bancare, care să includă un sistem de garantare a depozitelor.
Autor: Maria Capitaine
Sursa: Curierul National