Desigur, pe stradă, între noi, sînt agenți ai sistemului și oameni de la partide, care au grijă să direcționeze spre civism apolitic toată revolta noastră. Din păcate nu avem ce pune în loc, dar acum ori cerem pînă cînd obținem demisia guvernului și adoptarea de către parlament a unor principii fundamentale care să protejeze patrimoniul natural, ori facem joc de glezne degeaba.
Ne complacem în a deveni tot mai penibili. Sîntem lăsați să fierbem în suc propriu, ca în primăvara lui 1990 în Piața Universității, de o putere care știe că ne controlează. Guvernanții își bat joc de noi, iar nouă ne e frică să cerem plecarea lor. Să nu ne pătăm cumva flamura civică, să nu cumva să ne batem capul să propunem ceva, să nu riscăm ceva! Nu, noi cerem blocarea unei legi anticonstituționale, cînd vor avea ei chef să voteze, în loc să cerem plecarea și judecarea guvernului care a excretat-o. Noi facem festival de muzică stradală, sîntem rebeli, frumoși, minunați, curați. Nu sîntem niște oameni răi care să ceară schimbarea clasei politice iresponsabile și trădătoare de țară…
Iar cei care ies pe stradă sînt tot mai puțini, tot mai dezorientați, tot mai blazați, exact cum și-au dorit cei care ne conduc cînd au propus înființarea unei noi comisii care să tergiverseze lucrurile și să îngroape revolta noastră civică în ridicol.
Sîntem penibili cînd vorbim de revoluție. Pot face oile revoluție?
Da, nu avem nimic de pus în locul celor care ne conduc, pentru că au făcut în așa fel încît să nu existe alternativă. Să fie doar ei, pe vecie, împrăștiați de ochii lumii, ca să mimeze democrația, în vreo 4-5 partide. Au făcut cele mai restrictive legi ale partidelor și electorale de pe planeta Pămînt, cu excepția celor din Kazahstan, unde e dictatură pe față. Iar noi nu avem curajul să cerem schimbarea acestor legi, pentru a permite cîndva o alternativă, apariția cîtorva partide pe care să le votăm altfel decît pe principiul jos cutare, anti-cutare.
Acum o lună, după un spectacol grețos orchestrat de televiziunile de partid (adică de toate, inclusiv cea națională, pe care o plătim cu toții), au adoptat în regim de urgență o lege care permite omorîrea a sute de mii de cîini nevinovați, pentru că administrațiile locale nu au făcut ce trebuie 23 de ani. Acel spectacol a fost orchestrat tocmai ca să camufleze mediatic manifestațiile pro-Roșia Montană. Iar noi ieșim răbdători în stradă, ca niște oi lobotomizate, și cîntăm frumos și ne visăm îngeri, în loc să luăm cu asalt – fără violență, desigur! – Parlamentul și Guvernul și să le cerem să adopte DE URGENȚĂ, CĂ SÎNTEM OAMENI ȘI NU VITE CRETINE CARE SUPORTĂ LA INFINIT JUGUL – pachetul de legi care să protejeze patrimoniul natural al acestei țări în fața mafiei și a trădătorilor de țară. Și desigur și legile care să permită o democrație reală.
Nu mă interesează lupta partinică, dar vreau să fiu reprezentat de oameni cu coloană vertebrală, care nu votează după cum comandă mafiile. Nu mai pot suporta să își bată joc de noi, de 23 de ani, niște nesimțiți de cea mai joasă speță, de cel mai jos nivel moral și intelectual, niște infractori dovediți, plagiatori și șpăgari, pe care numai cîrdășia lor și slăbiciunea noastră îi ține în afara pușcăriilor.
Voi pînă cînd veți mai suporta, fraților, bătaia de joc a unor caractere pitice?
Cînd vei mai avea curaj, popor român? Nu ți-e rușine de frica ta? În decembrie 1989 niște oameni adevărați, niște eroi adevărați, au murit degeaba pentru tine!
Autor: Orlando Balas
Sursa: Orlando Balas