Prin prezenta aduc la cunoștința opiniei publice că sunt supus urmăririi penale de către Procuratura Anticorupție în baza unui denunț ticluit la comanda celor cărora le stau în gât de către un denunțător de serviciu al organelor de represiune.
Astfel, în dimineața zilei de 28 februarie în sediul în care activez au descins nouă procurori și ofițeri de la Procuratura Anticorupție cu mandat de percheziție. Mi s-a adus la cunoștință precum că sunt bănuit de trafic de influență. Inițial crezusem că este vorba despre o confuzie. A urmat o percheziție ca-n filme. I-am întrebat ce caută, în speranța să-i ajut cu ceva. Mi s-a răspuns: ”Bani, înscrisuri, calculatoare, orice alt suport electronic pentru stocarea de informație.” Au fost ridicate cincisprezece piese, calculatoare (inclusiv toate calculatoarele colegilor mei), memoria exterioară cu biblioteca mea electronică, telefonul mobil, carnete de note, manuscrise, foi cu notițe etc.
În dimineața aceleiași zile mi s-a comunicat că am statut de bănuit, iar după-amiază procurorul Mihail Ivanov mi-a adus la cunoștință că deja am statut de învinuit, precum și m-a obligat să nu părăsesc țara timp de 30 de zile.
Din documentele puse la dispoziție de organul de urmărire penală am aflat că dosarul respectiv a fost pornit la 21 martie 2017. Însă, probabil pentru a evita aducerea la cunoștință a existenței unui caz penal în care figurez drept bănuit, procedura obligând organul de anchetă să informeze persoana bănuită în cel mult 30 de zile de la data inițierii urmăririi penale, dosarul a fost pornit ”pe faptă”, adică pe marginea unei fapte penale. Asta chiar dacă e mai mult decât straniu ca în condițiile când există un denunțător și un presupus făptaș, adică doar doi figuranți, să fie necesare măsuri de investigație operativă suplimentare care să stabilească autorul crimei. Astfel, presupun că ”oamenii legii” au avut toată libertatea să mă pască în voie preț de opt luni, folosind întregul lor arsenal specific de supraveghere a mea.
Și doar la 28 noiembrie 2017 procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, emite o ordonanță care îmi atribuie statutul de bănuit, formând un grup de anchetă din 15 (cincisprezece!) procurori și ofițeri de urmărire penală care să se ocupe de cazul respectiv. Au urmat acțiuni de filaj, de interceptare a conversațiilor telefonice și a corespondenței. Pentru a obține prelungirea dreptului de a utiliza procedee speciale de urmărire penală, permise de lege doar pentru maximum 30 de zile, procurorii au apelat la judecătorii de instrucție în două rânduri, aceștia permițându-le continuarea filajului și a interceptărilor de două ori succesiv. Astfel, termenul maxim al urmăririi penale a unei persoane, fără ca aceasta să fie anunțată, a fost folosit din plin. Anume așa se explică descinderea grupului de anchetă tocmai la 28 februarie 2018, adică exact la trei luni distanță de la pornirea urmăririi penale împotriva subsemnatului în calitate de bănuit.
Au urmat încă trei luni de anchetă penală, cu vizite repetate la Procuratura Anticorupție.
În esență, mi se impută pretinderea și obținerea ”în scopuri criminale” a unei sume de bani ”în proporții deosebit de mari” de la un ins, scopul fiind influențarea unei decizii judecătorești în anul 2009. Nu voi intra în detalii, deoarece acestea vor fi expuse în ședințele de judecată, care sper să fie publice. Însă pot susține, fără nici un risc de a păcătui împotriva adevărului, că dosarul e cusut cu ață albă și miroase rău de tot a intenție de a reduce la tăcere un om indezirabil actualei guvernări.
Vineri, 25 mai, am fost invitat la procurorul Mihail Ivanov pentru a semna a patra oară interdicția de a părăsi țara.
Astăzi, 31 mai, procurorul a finalizat ancheta penală și mi-a prezentat învinuirea. În câteva săptămâni va avea loc prima ședință de judecată.
Cazul care mi se reproșează ar fi avut loc în 2009, în momentul când eu deja pierdusem alegerile și toate funcțiile oficiale, nemaifiind nici deputat, nici vice-premier, ci șomer fără vreo minimă influență în stat. La guvernare deja se instalaseră cei pe care îi criticasem dur pentru tentativă de lovitură de stat la 7 aprilie 2009. De ce respectiva plângere penală iese la suprafață abia în 2017 și de ce insul cu pricina n-a căutat dreptate anterior, ridică noi semne de întrebare.
Amintesc tuturora că am fost și rămân un critic dur al actualului regim. Îl consider unul nelegitim, abuziv și periculos pentru interesele noastre naționale. Este bine cunoscut faptul că țara noastră se află în starea de uzurpare a puterii de stat.
Am publicat și public în permanență articole în limbile română, rusă, engleză și franceză, în presa de la noi și de peste hotare, cu critici ferme împotriva actualei guvernări. Fac emisiuni TV și înregistrări video pe Internet, care nu convin puterii de azi. Am editat și continui să scot de sub tipar cărți care nu se încadrează în linia de partid a celor din vârfurile ierarhiilor statale. Sunt inițiatorul și organizatorul Forului de la Chișinău, o platformă de dezbateri cu vizibilitate internațională, la care participă zeci de intelectuali de pe întregul continent. Sunt jurnalist, editor, traducător și militant pentru valorile conservatoare, tradiționale, ortodoxe. Am avut parte de o îndelungată carieră politică. Niciodată nu am căutat să evit confruntările publice cu mai marii zilei. Și de această dată îmi voi păstra verticalitatea și nu mă voi dezice de crezul meu.
Precizez că în perioada anchetei, când am fost supus interdicției de a părăsi țara, procurorul Mihail Ivanov m-a împiedicat să particip la o serie de conferințe internaționale, unde urma să iau cuvântul. Astfel, aș putea deduce că măsura respectivă a fost luată pentru a zădărnici activitatea mea pe plan internațional.
Dacă totuși voi fi condamnat și întemnițat, oricum nu am de gând nici să renunț la convingerile mele, nici să mă încovoi în fața potentaților momentului, care probabil jubilează la gândul că mai scapă de încă un incomod.
Ce am vorbit, voi spune și scrie în orice circumstanțe. Bucurați-vă, voi, cei care îmi purtați sâmbetele și îmi numărați zilele! Cel pe care îl detestați este supus execuției publice, umilinței, batjocurii și hulei tuturor lichelelor și impostorilor. Însă aveți grijă să nu vă pice bucuria-n scârbă. N-aduce anul ce-aduce ceasul. Și râde bine cel care râde la urmă.
31 mai 2018
Iurie Roșca,
Chișinău,
Republica Moldova
Sursa: Flux.md