OVIDIU EDUARD OHANESIAN (n. 1 ianuarie 1968, București), era jurnalist la cotidianul România Liberă când a fost răpit în Iraq, la 28 martie 2005, împreună cu Sorin Mișcoci (cameraman), jurnalista Marie Jeanne Ion și ghidul Muhamad Munaf. Ei au fost eliberați la 22 mai 2005.
Pentru că este singurul jurnalist, din cei trei răpiți, care a demarat o anchetă proprie pentru aflarea adevărului despre acest act terorist, pentru că a scris două cărți în acest sens, am considerat interesant un dialog cu Ovidiu Ohanesian, pentru publicul cititor.
De aceea l-am contactat, și, la propunerea acestui dialog, a răspuns cu amabilitate.
Lucretia Berzintu: Domnule Ovidiu Ohanesian, chiar dacă s-au scris multe lucruri despre răpirea dumneavoastră, a celor trei jurnaliști români, acum după patru ani de zile, cred că sunteți cel mai în măsură să veniți cu noi informații. Ați făcut investigații pe cont propriu și, de aceea, vă întreb: dacă acea răpire a fost pregătită dinainte, care a fost scopul? Care sunt persoanele care au inițiat răpirea?
Ovidiu Eduard Ohanesian: Răpirea a fost inițiată la București cu concursul serviciilor secrete și al unui cerc restrâns de politicieni sub acoperire din vechea Securitate din jurul Palatului Cotroceni. Președintele țării Traian Basescu a declarat imediat după eliberarea noastră că acțiunea a fost instrumentată în România.
Am să vă fac o dezvăluire din volumul 2 al cărții mele Răpirea din Irak – Terorism de Stat cu Luare de Ostatici – Ancheta.
Unul dintre inițiatorii răpirii este generalul (r)Ion Ștefănuț, fost șef al Direcției Antitero din cadrul SRI. Numele său figurează în raportul generalului (r) Ion Maranda, șef al Direcției de Protecție Internă din SRI in anul 2005.
L.B.: În ce măsură a fost implicat omul de afaceri sirian Omar Hayssam, care ulterior a fugit din România în Siria, în răpirea jurnaliștilor ?
O.E.O.: Omar Hayssam a fost doar o unealtă, o rotiță în mecanismul răpirii. Conform declarațiilor sale olografe date în 2007-2008 în fața unui notar libanez, asupra lui Hayssam s-au făcut presiuni imense să treacă de la PSD la PD (actual PD-L) la începutul anului 2005. A fost înlocuit cu dr. Yassin Mohammad, un apropiat al lui Traian Basescu, încă de când era primar al. Bucureștiului. Spun înlocuit pentru că Yassin nu a preluat numai o mare parte din averea lui Hayssam, ci și responsabilitățile acestuia pe zona Hamas-Hezbollah.
L.B.: Cine sunt răpitorii? Am citit despre Brigăzile Mouadh Ibn Jabal, dar cine sunt aceștia și ce au urmărit?
O.E.O.: Într-o primă fază, răpitorii au fost membrii și prieteni ai familiei americanului Mohamad Munaf. Ulterior am fost preluați de o echipă condusă de un ofițer al trupelor speciale ale lui Saddam Hussein, poreclit Abu Sahar. Aceștia ne-au dus in zona Triunghiul Mortii (zona Iskandaria, Yussufia, Mahmudia), la 29 Km sud de Bagdad. Vezi foto cu ferma cu ostatici. Acolo am putrezit 51 de zile in susbolul unei ferme. Am reușit să fac rost de un film din beci, realizat de trupele speciale american Hostage Working Group.
Abu Sahar este posibil să fi fost membru în brigăzile Moudh Ibn Jabal. Cert este ca a participat la execuția britanicului Kenneth Bigley din 07 Octombrie 2004. Răpitorii urmareau să obțină bani.
L.B.: În timpul celor aproape doua luni, cât ați stat în ”beciul groazei”, presa din România publica diferite știri. La un moment dat Președintele României a declarat în fața națiunii că presa trebuie să tacă, deocamdată, deoarece diversele informații privind răpirea, pot pune în pericol negocierile pentru eliberarea jurnaliștilor. Comentați, vă rog! Ce s-a negociat?
O.E.O.: Nu doresc să comentez afirmațiile președintelui la acea vreme. S-a dovedit faptul că a folosit evenimentul Răpirii în scopuri personale, electorale, acoperind adevărații vinovați și dovezile pentru 50 de ani.
L.B.: Pentru eliberarea dumneavoastră, răpitorii au cerut retragerea militarilor români din Iraq, cerere neândeplinită, și, totuși v-au eliberat. Pe ce bază?
O.E.O.: A fost un joc pentru a-și păstra obrazul curat. Oficial se cerea retragerea trupelor, neoficial se cereau bani. Eliberarea s-a produs în momentul în care poliția irakiană, condusă de colonelul Moaied Abdel Kazem și serviciul secret al Ambasadei SUA în Irak Hostage Working Group, condus de Daniel O’Shea au arestat o parte din răpitori și au ajuns la familiile și prietenii lui Abu Sahar. Era o chestiune de timp. Este prea mult de povestit pentru un interviu.
L.B.: Presa din România este liberă? Și-a îndeplinit rolul în acest act terorist?
O.E.O.: În momentul de față, presa centrală cel puțin este într-o criză totală.Trusturi întregi de presă au fost preluate de serviciile secrete românești. Generali SIE și SRI fac curățenie în redacții în rândul jurnaliștilor nesupuși.
Cred că la momentul 2005, presa a făcut mai mult decât imposibilul pentru mine și le multumesc. Din păcate, au existat și cazuri de intoxicare. Unul dintre cei mai cunoscuți analiști militari, manipulat de SRI, a aruncat pe piață zvonul că Ohanesian este agent sub acoperire al Armatei. Mi-a fost aproape fatal. Am suferit din această cauză enorm în subsolul morții. Adevărații răpitori execută imediat militarii și spionii.
L.B.: De ce răpirea a fost conexată cu cea a jurnalistei franceze Florence Aubenas?
O.E.O.: Nici nu se putea altfel. Pe Florence am gasit-o în beci. Era răpită cu vreo 3 luni înaintea noastră. Cel mai probabil este ofițer sub acoperire. Am trimis dupa ea în Franța procurorii și a dat declarație semnată că a fost cu noi în beci. Altfel, nu ne credea nimeni. Acum a dispărut de la ziarul Liberation, unde lucra. Au mutat-o. Altfel, o femeie deosebită.
L.B.: Ce servicii secrete au fost implicate în eliberarea jurnaliștilor?
O.E.O.: După cum v-am spus mai înainte, multe servicii secrete irakiene, americane, românești (SIE, SRI, DGIPI), cărora trebuie să le mulțumesc public. Din păcate, unii ofițeri din cadrul acestor servicii, politicieni, jurnaliști, afaceriști sub acoperire au facut joc dublu.
L.B.: Ce rol avea Munaf în răpire? De ce nu se mai aude nimic despre el? L-a investigat cineva? Ce a declarat?
O.E.O.: Munaf este cetățean american și cel mai probabil, agent infiltrat pe langă teroristul Omar Hayssam pentru controlul acestuia. Munaf a fost doar o unealtă ca și Hayssam. Împreună cu fratele său Yussuf au concretizat prima răpire în teren, adică în cartierul Al Yarmook din centrul Bagdadului, zonă cunoscută ca Patru strazi, lângă Universitate. Munaf a fost obiectul unui troc între serviciile SUA și cele românești. A fost predat după eliberearea noastră, la ordinul Cotroceniului, de pe pamânt romanesc, de către fostul ambasador al Romaniei în Irak – ofițerul deplin conspirat al SIE Mihai Stefan Stuparu. Este în mâinile forțelor americane la închisoarea din Camp Crooper din 2005. Munaf a fost judecat și condamnat de tribunalul irakian Shark El Kanat la moarte. Eu i-am acuzat public pe americani că îl omoară gratuit să facă jocurile politice ale lui Băsescu, adică să ascundă adevărul. Ca urmare, în 2008 S-AU PIERDUT DOCUMENTELE DE LA DOSARUL IRAKIAN AL LUI MOHAMAD MUNAF !!!!! Mușamalizare totală. Condamnarea la moarte a fost casată. Se reia ancheta. Asta ca să vedeți ce implicare uriașă internațională are cazul Rapirea din Irak.
L.B.: La eliberarea jurnaliștilor, de ce au existat contradicţii în explicațiile lor?
O.E.O.: Nu au existat contradictii. Doi dintre jurnaliști au încercat să ascundă adevărul, adică implicarea lor în diversiune. Se doreau eroi naționali. Unul singur a spus adevarul și a facut un pas lateral imediat ce și-a dat seama de implicarea celorlalți.
L.B.: Ați lansat, la sfârșitul anului 2008, primul volum din trilogia ”Amintiri din portbagaj”, intitulat ”Din culisele unei diversiuni – Răpirea din Iraq”. După ecourile apărute, este o carte foarte curajoasă. Cum se explică faptul că numai dumneavoastră, din cei trei jurnaliști, ați pornit la drum pentru aflarea adevărului? Cum vă explicați tăcerea celorlalți doi jurnaliști?
O.E.O.: Tocmai ce v-am explicat mai sus. Am adus în fața autorităților și la dosarele instanței dovezi că cel puțin unul dintre jurnaliști este implicat in această afacere murdară. Cum va explicați faptul că Sorin Mișcoci este cameramanul personal al președintelui Traian Băsescu ? A tacut.
L.B.: Care este mesajul cărții, de fapt o carte-document din istoria României?
O.E.O.: Mesajul principal al carții mele nu se referă la Răpirea din Irak și trebuie să ajungă la omul obișnuit. El sună cam așa : Iată cine conduce țara și de ce sunt în stare aceștia pentru a rămâne veșnic la ciolan !
L.B.: Între timp ați aflat câte ceva despre dedesubturile sistemului ”ticăloșit” din România? Cum este într-adevăr, acest sistem?
O.E.O.: Sistemul ticăloșit are la bază relațiile vechii Securitați comuniste și ale nomenclaturii P.C.R.. După cum recent ați văzut în afacerile OMV sau Sterling, afaceriștii sub acoperire care conduc țara de 20 de ani au vandut trecutul, prezentul și viitorul României. În cartea mea viitoare Puterea din Umbră voi face o radiografie a acestui sistem cu nume, date, biografii, fotografii ale agenților care conduc țara din toate serviciile secrete. Inclusiv cele israeliene.
L.B.: Se poate vorbi despre o mafie românească? În ce sens?
O.E.O.: Mafia românească ține mai mult de stat. Și cu cât statul tinde mai mult către dictatură și control absolut (cum se întampla în România ultimilor 4 ani), cu atât sistemul mafiot devine mai puternic.
L.B.: Conținutul cărții este riscant pentru libertatea dumneavoastră, sau chiar pentru viața dumneavoastră, cred. De unde acest curaj?
O.E.O.: Vă spun că după ce mi-au pus pistolul în cap și au simulat execuția, nu prea îmi pasă ce vor să facă. Eu am un defect major – NU AM NIMIC DE PIERDUT! Nu am averi, nu am case, nu am mașini. Mai nou, m-au lasat fară servici și m-au îndepartat din presa centrală. Au făcut presiuni imense pentru cenzurarea articolelor mele.
L.B.: Ați primit amenințări? Dacă da, din partea cui?
O.E.O.: Direct nu am primit amenințări. Prietenii, șefii și colegii de serviciu , da. Toți au fost chemați pe rând, de generaloidul securist Silviu Predoiu la sediul SIE și „educați”. Nu trebuie să mai publice nimic marca Ohanesian.
L.B.: Ce puteți spune despre acțiunile mafiote ale lui Omar Hayssam. Cum a reușit să ajungă să aibă relații până la nivelele cele mai înalte ale României?
O.E.O.: Omar Hayssam a corupt demnitarii români indiferent de culoarea politică. A lucrat cu serviciile secrete românești și străine pe contrabanda cu țigări, armament și altele, bani să iasă. A fost promovat de PSD, dar a avut grijă să-i ungă pe toți. Eu am dus dovada finanțării campaniilor electorale băsesciene din 2002-2004 în instanță. Din partea lui Hayssam. Și documentele referitoare la protecția teroristului din partea conducerii SRI, tot eu le-am depus și publicat în presă.
L.B.: Ați afirmat la un interviu că va fi cutremur în lumea politică. În ce sens?
O.E.O.: Cine are ochi să vadă, vede. Au cazut din cauza afacerii Răpirea din Irak 3 șefi din serviciile secrete și Procurorul General al României. Au fost demise numeroase persoane sub acoperire din toate structurile țării. Credeți că scandalul recent prin care și-a dat demisia Gabriel Oprea de mână cu Virgil Ardelean (de abia numit director la DGIPI) nu este legat de Hayssam ? Citiți numai declarația înaintata presei de Ardelean înainte de a-și da demisia și veți vedea că dosarul Răpirea din Irak face ravagii și în guvernul Boc. Vă aduceți aminte cum a semnat Băsescu anul trecut doua decrete de numire și revocare la interval de 3 ore în cazul securistului Valeriu Arteni ? Acrobația prezidențială tot din dosarul Răpirea din Irak vine. Știți că fostul șef DIICOT Doru Ioan Cristescu a fost trimis la plimbare la pachet cu subordonatul său Ciprian Nastasiu tot pentru dosarul Hayssam ? Și că Nastasiu a fost dat afară din magistratură și nu vrea să-l primească Baroul Bucuresti ca avocat din cauza aceluiași dosar ? Vă asigur că dosarul Răpirii va face în continuare ravagii în societatea românească. Trebuie doar să le vezi. Să vă mai spun că în urma declarațiilor lui Hayssam din Liban, Basescu a fost nevoit să fugă de urgență în Siria cu soția și să laude „axa terorista” cum o numesc americanii, numai să-i închidă gura sirianului ?
L.B.: Ce planuri aveți pentru viitor?
O.E.O.: Să rămân același jurnalist independent pe cât se poate.
L.B.: A doua carte a dumneavoastră, ”Puterea din Umbră”, a apărut recent la editura ieșeană Junimea”(prima lansare pe 9 mai 2009 la Iași). Ce cuprinde acest volum?
O.E.O.: Cuprinsul acestui volum vorbeste de la sine. Iată:
Capitolul I
În atenţia Uniunii Europene, NATO şi altor parteneri
Capitolul II
Cu securitatea na]ional` nu are nimeni voie s` se joace !
Capitolul III
Samsarii morţii şi spionajul românesc
Capitolul IV
Codul DIE, mai valabil ca niciodată
Capitolul V
Degringoladă la Cotroceni
Capitolul VI
În România, monştrii democraţiei au ieşit din haznaua Securităţii.
Capitolul VII
Unde eşti diplomaţie cu spionii tăi cu tot ?
Capitolul VIII
Cadriştii din umbra grifonului
Capitolul IX
Atac la Armata Română
Capitolul X
Corupţie şi anticorupţie la MIRA
L.B.: Domnule Ovidiu Ohanesian, sunteți un jurnalist român cu domiciliul în România și, cu toate că nu aveți un loc de muncă, totuși vă implicați profesional vis-a-vis de evenimentele din Basarabia, și nu numai. Mă refer la acea acțiune împotriva președintelui Republicii Moldova, V.Voronin. Ce v-a determinat sa-l acționați in Justiția din România? Câteva detalii, vă rog!
O.E.O.: Autoritatile comuniste de la Chisinau au incalcat nu numai legile Republicii Moldova, ci si Conventia Europeana a drepturilor omului. Au rapit, sechestrat, batut, intimidat ca pe vremea lui Stalin, cetateni si jurnalisti straini, unii dintre acestia romani. Au incalcat libertatea de exprimare si dreptul cetatenilor la informare. Ce a facut Voronin si compania in zilele diversiunii de la Chisinau depaseste sfera penalului si intra in cea a terorismului. Cetatenii romani sunt in acelasi timp si cetateni europeni, ca urmare faptele camarilei comuniste de la Chisinau pot fi judecate de forurile UE. Toti responsabilii pentru violentele soldate cu pierderi de vieti omenesti trebuie sa dea socoteala. Pot fi dati in urmarire pe teritoriul Uniunii Europene, li se pot bloca toate conturile din banci, mai ales cele din Romania, multi dintre ei avand afaceri la noi in tara. Ministerul Public roman trebuia sa se autosesizeze si sa demareze cercetarile avand in vedere ca s-au incalcat drepturile elementare ale cetatenilor nostri. Sa ceara serviciilor secrete si organelor competente colaborarea in ancheta precum si cooperarea internationala in materie, mai ales cu noua putere ce se va instala la Chisinau.
L.B.: Știu că în data de 13 martie 2009 a avut loc la Tribunalul București prima înfățișare în procesul Ohanesian contra Statului Român. Ce ne puteți spune despre acel proces?
O.E.O.: Este o chestiune sensibila, avand in vedere ca avem dovezi ca institutiile statului roman stiau ca Omar Hayssam fuge din tara sau mai grav l-au ajutat. In acest sens, va pot da un exemplu : fostul sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din MI, chestorul sef Virgil Ardelean a declarat in scris si pe inregistrari video ca a anuntat autoritatile competente din timp ca teroristul va fugi din Romania. Exista nenumarate dovezi ca aceleasi autoritati l-au lasat pe terorist sa-si spele averea, care se ridica la cel putin 100 de milioane de dolari in 2004. Apoi, cu seninatate, i-au dat si familia inapoi.
L.B.: Beneficiați de dreptul de a vă exprima liber în mass-media din România?
O.E.O.: In nici un caz. A trebuit sa fac adevarate acrobatii sa pot publica anumite articole. Cand nu s-a mai putut, am scris carti. Unele probleme le-am semnalat direct la ambasadele tarilor straine la Bucuresti. Din pacate, nu am primit nici un raspuns. Am fost haituit de unele servicii speciale, iar sefii si colegii mei au fost intimidati de nenumarate ori. In continuare sunt unicul jurnalist, „dusman al poporului „ pe siteul SIE. Mi-am dat demisia de la ziarele centrale la care am lucrat pentru a nu le face necazuri colegilor mei.
L.B.: Cum reușiți să supraviețuiți, fără un loc de muncă? Vă ajută cineva? Ce vă doriți acum?
O.E.O.:Am avut cateva colaborari la publicatii locale si americane de unde „am ciupit leul”, cum spune romanul. Din pacate, serviciile secrete lucreaza si acolo. Recent m-am retras de la un cotidian local cunoscut pentru ca am aflat ca patronul lucreaza cu Serviciul Roman de Informatii. In locul meu a fost adus un ofiter cu numele de cod Mugur de Fluier. Noroc ca nu sunt un tip cheltuitor. Nu am case, averi, mosteniri sau masini. Nici macar carnet auto nu am. Am surprins persoane in metrou, care se cruceau ca ma vedeau alaturi de ei. „Uite-l p-ala de la televizor”, isi dadeau coate ei. Cei mai multi cred ca odata ajuns pe ecranele televizoarelor, automat, te-ai umplut de bani. Nu e cazul meu si banuiesc ca sunt multi in situatia mea. Ma mai ajuta cartile scrise. Au un relativ succes.
L.B.: Vă mulțumesc pentru acest dialog și vă doresc mult succes pe mai departe!
Lucreția Berzintu
sursa: phoenixmission.org