Înţelegeri de război

Cotidianul britanic The Times a dezvăluit la sfârşitul săptămânii trecute că serviciile secrete italiene au încheiat înţelegeri şi au plătit zeci de mii de dolari liderilor talibani pentru ca trupele din Peninsulă să nu fie ţinta atacurilor insurgenţilor. După retragerea forţelor italiene, zona respectivă a Afganistanului a fost preluată de francezi, iar aceştia, încă neinformaţi de practicile de mituire, au pierdut zece militari într-o ambuscadă. The Times este un ziar foarte respectat în Marea Britanie şi este cunoscut pentru dezvăluirile sale bine plasate şi atent documentate. Ne este relevat, astfel, un mecanism de gestionare a terorii, cunoscut la comandamentele operaţiunilor trupelor din Afganistan.

Aşadar, serviciile secrete italiene au căutat să-i împace pe liderii locali, inclusiv prin mituiri repetate. Scopul a fost acela de a-i salva pe soldaţii din linia întâi, încât, la sfârşitul misiunii, pierderile să fie minime. Moartea propriilor militari în teatre de operaţii precum Irak şi Afganistan impresionează foarte mult în ţările europene, iar defilarea sicrielor acoperite de steagurile naţionale provoacă iritare şi devine armă politică.

Apar întrebări impulsive, mai ales ale opoziţiei, referitoare la necesitatea prezenţei trupelor naţionale în războaie care sunt considerate ale altora. Insurgenţii din Afganistan au luat aminte la aceste lucruri şi îşi fac din hărţuirea trupelor coaliţiei internaţionale un scop în sine, iar numărul morţilor le autorizează liderilor poziţia de forţă. Dacă practicile descrise de The Times sunt generalizate în Afganistan, atunci avem şi explicaţia continuării, ba chiar a intensificării traficului cu droguri din regiune. O populaţie săracă, fără posibilităţi de a fi educată, fără acces la minime resurse rămâne captivă liderilor zonali, care îşi iau în serios “prerogativele” de a avea drept de viaţă şi de moarte asupra acesteia. Este aproape imposibil să impui, dintr-odată, cultivarea, să spunem, a morcovilor în locul macului. Explicaţia puternicelor presiuni la care este supusă Europa pe linia traficului cu droguri dinspre Afganistan poate sta, aşadar, în trocurile “viaţă contra dolari” cu talibanii ale serviciilor secrete. La bilanţul Poliţiei Române pe anul 2008, chestorul Petre Tobă, şeful IGP, spunea că “în ultima perioadă am obţinut informaţii care duc la ipoteza că România a fost introdusă şi pe o altă rută de tranzit a heroinei din Afganistan către Occident”.

Italienii s-au arătat foarte contrariaţi de dezvăluirile cotidianului The Times şi au negat cu vehemenţă că ofiţerii lor de informaţii au mituit lideri talibani. Şi francezii, cei daţi victime de articolul ziariştilor britanici, au negat aşa ceva, însă opinia publică deja a fost dinamitată, chiar dacă The Times va fi dat în judecată. Este de aşteptat ca ziarul să aducă noi dovezi. La vârful serviciilor secrete întrebările care se pun acum sunt de ce s-a ajuns aici şi de ce sursele ziariştilor britanici şi-au dat drumul la gură? Probabil, ofiţeri de informaţii de diferite naţionalităţi s-au implicat prea mult în târgurile amintite şi au uitat care este rolul lor. În acelaşi timp, este posibil ca Marea Britanie să fi început ofensiva împotriva aliaţilor europeni care au izolat-o şi au cam scos-o din anumite jocuri geopolitice. De secole întregi, Marea Britanie este interesată de menţinerea balanţei puterii.

Razvan Belciuganu
sursa: jurnalul.ro