Boli dispărute de peste 30 – 40 de ani, pregătite, cică, să revină în Europa
La antipod, Victor Olsavszky, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.) a venit la Bucureşti cu un discurs manipulator despre nişte boli dispărute de peste 30 – 40 de ani, pregătite, cică, să revină în Europa, neştiind că românii nu mai sînt cei cărora Carol al II-lea l-ea spus „bonjour popor” şi i-a dat pe spate. Malaria, febra Dengue, febra galbenă, virusul West Nile, febra Chikungunya şi boala Lyme, sperietorile profeţite Victor Olsavszky nu sînt cazuri de import din ţările lumii a treia, precum afirmă acesta, ci nişte viruşi inteligenţi, creaţi de către cercetători în laboratoare dimpreună cu leacurile fatale (vaccinurile), care urmăresc vînzări cu încasări uriaşe pentru companiile farmaceutice şi, implicit, reducerea populaţiei globului. Nu ştiu dacă Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a crezut vreo boabă din discursul reprezentantului O.M.S, caz în care ar fi un antiromân, la fel ca şi cercelul străin care a infectat urechea sănătăţii româneşti, sau va fi silit să „creadă”, deşi noi ştim cu toţii că bolile infecţioase din ultimele decenii şi vaccinurile aferente lor au fost create special şi împrăştiate prin vectori dirijabili la nivel global.
S.R.I cere dreptul de a percheziţiona, fără mandat, calculatoarele românilor
Să luăm aminte la toate aceste demersuri manipulatorii, dar, mai cu seamă, la o altă năpastă venită de la Serviciul Român de Informaţii, care vrea şi cere dreptul de a percheziţiona, fără mandat, calculatoarele românilor. Mai mult, serviciile speciale au de gînd să impună „înmatricularea” tuturor ordinatoarelor şi dispozitivelor care se conectează la internet, pe motivul infracţionalităţii cibernetice. La vremuri noi, represiuni noi! Cu privire la proiectul de Lege privind securitatea cibernetică, Generalul S.R.I. Dumitru Dumbravă a declarat în faţa Comisiei de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii din cadrul Camerei Deputaţilor că, realitatea virtuală în care trăim nu mai are răbdare cu dezbaterile îndelungate ale legilor în Parlament. Dar poporul mai are, oare, răbdare să suporte realitatea infracţională, corupţia şi abuzurile sfidătoare din sînul clasei politice şi a Puterii, care l-au îngenuncheat în umilinţă şi sărăcie? Cu aceşti cai troieni extrem de periculoşi, care au asaltat şi infectat România, situînd-o în statistici ca cea mai coruptă Ţară din Europa; cu nelipsiţii rechini care au înghiţit pe neamestecate avuţia naţională, rechinii urcaţi în dube în prezenţa televiziunilor şi eliberaţi apoi prin chichiţe judecătoreşti tot în prezenţa lor, poporul nu mai poate avea răbdare.
Nu victimele fraudelor pe internet sînt obiectul monitorizării cerute de S.R.I., ele fac parte din categoria naivilor de profesie şi au nevoie de duhovnic sau de psiholog, ci pumnul în gura paginilor virtuale, aflate de partea adevărului. Unde va găsi căutătorul dezvăluiri cu privire la corupţia care a cangrenat România? Nu în foile centrale, majoritatea aservite mafiei, ci în paginile unor temerari virtuali, care îşi pun siguranţa vieţii în slujba adevărului. Potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică, percheziţia informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală/infracţiune şi fără să mai fie nevoie de autorizaţia unui judecător. Unor percheziţii informatice periodice, deşi legea este încă în stadiul de embrion, am fost supusă de nenumărate ori. Adresele de e-mai-l îmi sînt blocate temporar, corespondenţa ştearsă, conturile google desfiinţate şi golite, anumite documente importante din ordinator fiindu-mi răpite de „extratereştri”. Folosesc contextul pentru a-mi prezenta scuze prietenilor mei – cititorii, oameni de toată isprava, cărora nu le pot răspunde, deşi ştiu că îmi scriu întotdeauna.
Un grav şi inacceptabil abuz al serviciilor secrete
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki consideră, ca şi consecinţă gravă a adoptării proiectului de lege, faptul că persoanele care nu comit infracţiuni vor avea mai puţine drepturi şi garanţii decît contravenienţii şi infractorii. Ca o concluzie, adoptarea unei astfel de legi este rezultatul înlocuirii logicii legalitare cu „vigilenţa” exagerată şi controlul represiv al serviciilor speciale. Accesul, oricînd şi oricum la datele de logare dintr-un computer este un grav şi inacceptabil abuz al serviciilor secrete. Utilizatorul se poate aştepta oricînd la plantarea unor dovezi false, care să-l incrimineze în favoarea unui vinovat cu ştate vechi, capabil să faulteze şi serviciile secrete americane sau germane. Vasile Oajdea, preşedintele Comisiei de I.T. îi ţine piept lui Dumbravă, afirmînd că e dreptul fiecăruia să facă ce vrea cu computerul personal. Pînă una alta, legea scînceşte cu atîtea moaşe în încăpere, competenţele şi incompetenţele se bat cap în cap, şi tot ei intră cu forţa în ordinatoarele reperate ca emiţătoare ale unor unde de protest împotriva manipulărilor şi corupţiei. Ceea ce propune legea, vorba lui Oajdea, „este un fel de viol, ca şi cum, mergînd pe stradă, ai lua o domnişoară la întîmplare şi ai duce-o la control ginecologic”. Gorilele cu epoleţi ale planetei, dar şi cele din ograda noastră învîrt pe degete omuleţii-jucărie.
Prima linie de maşini zburătoare
Omenirea este abătută cu viclenie de pe drumul ei firesc, societatea evoluează extrem de rapid, iar progresele recente reiterează profeţiile scriitorului S.F. Alexandru Mironov din colecţia de dialoguri privilegiate pe care am semnat-o cu cîţiva ani în urmă. Astfel, B.B.C. transmite că maşina zburătoare va intra în funcţiune în 2015, pentru început, în Israel. O „buclă” de 500 m va fi construită în campusul Israel Aerospace Industries (.IA.I.), potrivit skyTran, compania care a creat inovatorul model. Sistemul, controlat de un computer, este mult mai ieftin decît metroul. Dacă prima linie de maşini zburătoare va avea succes, Tel Aviv-ul ar putea fi parcurs cu ajutorul acestor vehicule pentru două persoane, care vor atinge pentru început 70 km/oră. Cu toate că acest sistem de transport aerian este gîndit pentru a soluţiona aglomeraţia traficului terestru, petroliştii nu vor sta cu mîinile în sîn. Ar însemna să falimenteze, amărîţii de ei. Se ştie că tot ei sînt cei care au pus pe butuci şi maşina electrică.
Autor: Maria Diana POPESCU
Sursa: Justitiarul, preluare dupa Agero