Averea netă a populaţiei şi organizaţiilor nonprofit din SUA a crescut anul trecut cu 14%, sau 10.000 miliarde de dolari, la 80.700 miliarde de dolari, un nou record, însă de această evoluţie, susţinută de avansul burselor şi pieţei imobiliare, au profitat în mod disproporţionat americanii bogaţi.
Americanii au înregistrat progrese semnificative în privinţa recuperării pierderilor cauzate de declinul pieţei imobiliare şi de recesiunea din decembrie 2007 – iunie 2009, care au decimat activele unei mari părţi a populaţiei, potrivit unui raport publicat de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi preluată de Wall Street Journal, notează Mediafax.
Recuperarea, deşi de amploare, are un impact pozitiv redus asupra economiei, întrucât exclude tot mai mult americanii din clasa de mijloc şi pe cei cu venituri reduse.
Averile cresc, consumul rămâne acelaşi
“Inegalitatea în privinţa veniturilor a crescut de-a lungul timpului. Creşterile de avere sunt mari, dar nu sunt urmate şi de cheltuielile de consum”, a declarat William Emmons, economist-şef la Rezerva Federală din St. Louis.
Mare parte din creşterea averii populaţiei a fost susţinută anul trecut de evoluţia bursei americane, cu un avans de 30% al indicelui S&P 500.
De preţurile mai mari ale acţiunilor au profitat, însă, în mod disproporţionat americanii bogaţi. Valoarea acţiunilor şi fondurilor mutuale deţinute de gospodăriile SUA a crescut cu 5.600 miliarde de dolari anul trecut, în timp ce valoarea locuinţelor – cel mai important activ al multor americani din clasa de mijloc – a urcat cu circa 2.300 de miliarde de dolari, arată raportul Fed.
Ponderea acţiunilor şi obligaţiunilor în averea totală a americanilor se situează la 35%.
O altă categorie care înregistrează o creştere disproporţionată a activelor este cea a vârstnicilor, potrivit Wall Street Journal. Atât vârstnicii, cât şi bogaţii, sunt însă înclinaţi mai puţin să cheltuiască şi mai mult să economisească, a spus Emmons.
Familiile tinere, în special, rămân în continuare în urmă în privinţa recuperării averii pierdute în timpul crizei.
Numărul milionarilor din SUA a atins un nou record
Numărul gospodăriilor cu avere netă de peste un milion de dolari, excluzând valoarea locuinţei, a crescut anul trecut la 9,63 milioane, un nou record, potrivit unui studiu al firmei de cercetare Spectrem Group, citat de CNN.
În anul anterior, numărul gospodăriilor cu active nete mai mari de un milion de dolari era cu aproximativ 600.000 mai mic. În 2013, numărul de milionari a depăşit pentru prima dată maximul perioadei de dinaintea recesiunii, de 9,2 milioane, înregistrat în 2007, arată studiul.
Criza financiară şi colapsul burselor au cauzat declinul puternic al numărului de milionari, la 6,7 milioane în 2008. “În ultimii ani am înregistrat o creştere continuă, dar 2013 este primul an în care am trecut în sfârşit peste nivelul anterior crizei economice”, a declarat George Walper, preşedinte al Spectrem Group.
Creşterea bursei americane la un nivel record anul trecut şi îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa imobiliară i-au ajutat pe bogaţi să-şi sporească averile.
În Europa, măsurile de austeritate au crescut inegalităţile sociale
Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) sunt de părere că măsurile de austeritate implementate în unele ţări bogate, uneori sub presiunea Fondului, au contribuit la creşterea inegalităţilor sociale. “Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor”, admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.
Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, în mod “tradiţional”, la pierderi de locuri de muncă, care au “tendinţa de a consolida inegalităţile” în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.
FMI, care negociază în prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja că a subestimat impactul austerităţii asupra creşterii, dar este pentru prima oară când evocă consecinţele sale asupra inegalităţilor sociale.
Raportul, care nu reprezintă poziţia oficială a Fondului, se referă, în special, la Europa, unde cinci ţări împovărate de datorii publice, între care Grecia sau Irlanda, au fost nevoite să implementeze măsuri de austeritate în schimbul primirii unor ajutoare financiare din partea UE sau FMI.
Potrivit acestor experţi, “inegalităţile au crescut” în aproximativ jumătate din ţările europene care au efectuat “ajustări bugetare” în perioada 2007-2012.
Măsuri pentru temperarea inegalităţilor sociale
Arătându-se îngrijoraţi în legătură cu o creştere generală a inegalităţilor, aceşti experţi propun măsuri care ies din tradiţia instituţiei. În privinţa programelor de ajutor social, ei sugerează “creşterea cheltuielilor publice pentru obiective sociale” şi sprijinirea unei fiscalităţi “mai progresive” pentru cei mai bogaţi.
Ţările care impozitează în funcţie de venit ar putea astfel adopta “impozite mai mari pentru cei mai avuţi decât pentru clasa de mijloc”, potrivit raportului.
De asemenea, Fondul îndeamnă la creşterea impozitării proprietăţilor funciare, măsură care vizează în mod inerent familiile mai bogate. “Aceste taxe sunt echitabile şi eficiente şi există o marjă considerabilă pentru a le creşte în numeroase ţări”, anunţă raportul.
Autor: Diana Mateescu
Sursa: Curierul National