“Riscurile legale rămân o preocupare majoră pentru sistemul bancar. Un val de procese recente pe baza Codului civil adoptat în 2013 referitoare la clauzele abuzive din contractele de credit a dus la situaţia în care deciziile instanţelor inferioare sunt atacate cu apel pe motiv că sunt împotriva practicilor de piaţă. Dacă acele verdicte devin baza unor acţiuni de tip «class action» [n.r. – procese colective], ele pot reprezenta o ameninţare pentru stabilitatea sistemului. Drept răspuns, autorităţile au întocmit un plan pentru stabilirea unor instanţe specializate care să se ocupe de aceste cazuri. Totuşi, implementarea acestui plan a fost întârziată în mod repetat din motive administrative”.
Când medicul îţi spune că fumatul reprezintă un risc pentru viaţa ta, asta înseamnă că trebuie să te laşi de fumat.
Când FMI spune că procesele colective “pot reprezenta o ameninţare pentru stabilitatea sistemului”, asta înseamnă că procesele colective trebuie eliminate.
Ceea ce s-a şi întâmplat.
Începând din 24 decembrie 2014, instanţele noastre de judecată s-au apucat să disjungă dosarele colective, coordonate de avocatul Gheorghe Piperea, intentate de debitorii cu credite în franci elveţieni (CHF).
La 9 martie, Piperea ne-a informat că are în coordonare un număr de şaisprezece dosare colective pe CHF aflate în curs de pronunţare şi că alte douăzeci sunt constituite într-un aşazis “al doilea val”, aflat în pericol să fie spart, la impactul cu judecătorii.
Dar, ieri, asta încă nu se întâmplase.
De aceea, uimesc afirmaţiile unor surse din interiorul Băncii Naţionale a României (BNR), care contrazic Raportul FMI, susţinând că, la momentul actual, nu există procese colective intentate băncilor noastre, stabilitatea sistemului bancar nefiind afectată de acest tip de procese.
Contradicţia este flagrantă, dar poate avea o explicaţie, care evidenţiază cât de nepotrivită poate fi coordonarea de la distanţă pe care o practică FMI, fără grija pentru dreptul la proces echitabil (figurând în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi fără cunoaşterea “specificului local”.
Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că afirmaţiile FMI sunt neconcordante cu realităţile sistemului judiciar din ţara noastră, în primul rând pentru că ignoră “simplul fapt” că toate apelurile formulate împotriva hotărârilor judecătoriilor sunt soluţionate, în aceste căi de atac, de complete specializate de la tribunal, “adică, până la urmă, judecători/instanţe specializate sunt cele ce se pronunţă asupra unor astfel de cauze”.
Alte surse judiciare susţin, chiar, că înfiinţarea tribunalelor specializate aminteşte de tribunalele extraordinare destinate să dea un parfum de legalitate unor decizii politice greşite şi contrare cetăţenilor, cum există în toate dictaturile şi cum existau şi pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, iar care acum sunt interzise prin Constituţie.
Ignoră FMI Constituţia şi istoria României?
Dar, situaţia prin care ar avea dreptate şi Piperea, când afirmă că are încă douăzeci de dosare colective, dar şi reprezentanţii BNR, când afirmă că nu există, acum, nici un dosar colectiv, n-ar putea fi nicidecum înţeleasă de FMI.
Trebuie să fii născut aici ca să o pricepi, deşi este îndeajuns de simplă: probabil că BNR este sigură că toate procesele colective vor fi disjunse.
În acest fel, dosarele lui Piperea se volatilizează şi, concomitent, sunt salvate şi prevederile constituţionale care interzic instanţele extraordinare.
Astfel, intervenţia FMI prin Raportul său de ţară, devine o gafă monumentală, evidenţiind că “independenţa justiţiei” noastre nu este decât o gogoriţă.
Confruntat cu disjungerea în serie a proceselor colective, cu doar trei săptămâni în urmă, de bună credinţă, Piperea declarase:
“Nu cred că este neapărat vorba de presiuni directe la nivelul conducerii instanţelor, dar mesajul care se transmite publicului pe toate canalele este că banca nu are nicio vină, ceea ce îi descurajează pe oameni”.
Ei bine, Raportul FMI scoate la lumină că, la nivelul instanţelor, a fost dată o directivă de “volatilizare” a proceselor colective.
Judecătoriile o aplică, pline de însufleţire patriotică să satisfacă grija FMI-ului pentru bănci, fără ca pe judecători să-i intereseze nici dreptatea, nici soarta cetăţenilor nedreptăţiţi şi nici prosperitatea naţională.
Dacă-i ordin, cu plăcere!
Referinte:
Dumbravă, CSM: “Se pune problema unui amestec nepermis în actul de justiţie”
Surse BNR: “Nu înţelegem unde este pericolul”
Piperea: “Opiniile FMI – o palmă la adresa justiţiei”
Grigorescu, avocat: “Legislativul a rămas în urma situaţiei generale”
Dunca, ANPC: “Cei care au greşit trebuie să plătească”
Nicoleta Grigorescu: “FMI este subiectiv, pentru că este tot un creditor”
Autor: MAKE
Sursa: Bursa.ro