VIDEO Prof. dr. Mencinicopschi, la Adevărul Live: „Nu ţineţi salata şi alte legume frunzoase în frigider!“
Salata verde trebuie lăsată puţin la soare. Unele roşii pot conţine substanţe nocive. Iar pepenele trebuie ales cu grijă. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi a explicat toate aceste lucruri la Adevărul Live.
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, a realizat de-a lungul timpului mai multe cercetări de laborator asupra alimentelor de pe piaţa din România, în special asupra legumelor şi fructelor.
[Rezumat Adevarul – dar e important de vazut intreg interviul, n.n.]
Omul mănâncă două categorii de alimente: alimente vii, naturale integrale, dar şi o altă categorie pe care nicio altă fiinţă nu le mănâncă – alimentele culturale. Acestea sunt generate de imaginaţia, de gastronomia noastră. Pe termen mediu ne distrug sănătatea.
„Aici e vorba de fructele şi legumele chinuite în fel şi chip, termic, în care se mai adaugă şi E-uri, şi sare, şi zahăr. Alimentele culturale nu au corespondent în natură. Un aliment viu este mărul pe care-l culegem din copac, de exemplu“, lămureşte specialistul.
Înseşi animalele noastre de companie, pe care le iubim, sunt îmbolnăvite de noi cu aceeaşi dragoste sufocantă cu care ne îmbolnăvim pe noi înşine. Auzim, de exemplu, de pisici bolnave de cancer, de diabet… Organismul lor, ca şi al nostru, nu este biologic pregătit să proceseze mâncarea procesată.
Nouă nu ni se mai spune ceva foarte important: pentru ca un aliment să fie digerat şi absorbit corect trebuie să fi fost consumat un timp îndelungat ca să existe compatibilitate între gene şi acele alimente. Un aliment introdus intempestiv în dietă poate face mult rău.
Poporul român a trecut de mulţi ani la alimentele la pachet. Anumite forme de cancer care s-a dovedit că sunt induse de o hrană nesănătoasă. Suntem pe locul al treilea la obezitate în UE, acum zece ani eram pe locul 20. Obezitatea a devenit epidemică la copii, care e mult mai periculoasă decât la adulţi, le scade speranţa de viaţă.Obezitatea a fost decretată de curând de OMS drept boală cronică. Prognosticul de vindecare este ca şi la cancer: nu te mai vindeci, mai ales obezitatea morbidă.Noi facem cel mai mare rău când le dăm copiilor şi nepoţilor noştri alimente culturale, moarte. Acestea trebuie contrabalansate cu legume, fructe, seminţe, germeni, chiar.
Organismul funcţionează diferit pe parcursul zilei
În România nu se învaţă despre crononutriţie. Omul are un bioritm, adică funcţionează diferit în 24 de ore.
– Ficatul începe să funcţioneze ca detoxifiant între orele 1.00 şi 3.00 dimineaţa. Dacă mâncăm noaptea, ficatul nu poate să facă detoxifierea. De aceea, e o normă biologică să mănânci cu 3-4 ore înainte de somn şi să nu te culci mai târziu de 22.00.
– Dimineaţa se activează funcţia colonului.
– Tot dimineaţa, de la 4.00-5.00 se activează sistemul cardiovascular. De aceea, cele mai multe infarcte au loc dimineaţa.
– Dimineaţa se secretă mai multă insulină. Asta ne spune că în prima parte a zilei, organismul se pregăteşte pentru stresul zilei. De aceea micul dejun este cea mai importantă masă a zilei.
Singurul care ne spune ce, când, cum, unde să mâncăm este corpul nostru, fiziologia digestiei. Nu există mode în alimentaţie. Tot ceea ce este în afară de asta nu e decât marketing alimentar, confuzie creată vădit. Omul este programat genetic să prefere gusturile dulce, gras şi sărat. Aşa sunt fabricate alimentele culturale. Li se introduc E-urile care le fac mai gustoase pentru noi. Dacă pe paie ai pune aceste E-uri, ar fi mai gustoase decât o friptură. Oamenii devin dependenţi de alimente pentru că le aleg după două categorii: să fie savuros şi să fie ieftin (la promoţii etc.).
„Inima de bou“, cea mai bună roşie
Nu ne putem da seama dacă o roşie e bună sau nu cu simţurile noastre la tarabă, din păcate. Pentru evaluarea calităţii alimentului sunt necesare studii pe animale de laborator. Mâncarea influenţează nu numai sănătatea fizică a animalelor, ci şi cea psihică, am constatat chiar din studiile de laborator.
Roşiile cu moţ pot fi nocive, dacă soiul nu este cu moţ, iar moţul respectiv s-a obţinut după tratarea cu un fitohormon. Imediat după consumul acestor roşii nu se poate întâmpla nimic. Asta e perversiunea alimentului. Alimentul modern este pervers pentru că este otrăvitor, dar nu te omoară imediat. Cele mai grele boli sunt cele care nu dor, cum sunt diabetul şi cancerul, dar când încep să se manifeste, nu prea se mai poate face nimic.
În ani mulţi ne putem îmbolnăvi. Din păcate, începem să mâncăm alimente nocive chiar din uterul mamei. Fătul simte gustul de la patru luni de sarcină şi îşi poate forma gusturile încă de atunci, fiindcă placenta nu este impenetrabilă. Mulţi copii au boli de inimă, de rinichi, au colesterol mărit, se maturizează prematur… Toate acestea din cauza alimentaţiei, mai ales.
Sunt alimente pe care, dacă le dai animalului de laborator, mor. Nu pot întreţine viaţa. E vorba mai ales de alimentele industriale. Nu sunt de vină neapărat producătorii, mai de vină suntem noi: gunoi cerem, gunoi ni se dă.
Sunt studii care arată că, din 2005, speranţa de viaţă în ţările avansate are un trend descrescător. Explicaţia principală este că a crescut demenţial chimizarea.În România, sporul natural de populaţie este negativ. La fiecare nou-născut mor 2,6 oameni. Mor mai mulţi decât se nasc.
Ce trebuie să ştii despre fructele şi legumele din piaţă
Nitraţii sunt o specie moleculară care este, în acelaşi timp şi poluant, accidental, dar sunt introduşi şi intenţionat în alimente. E-urile de la 250 încolo sunt nitraţi introduşi. Prin folosirea neadecvată a îngrăşămintelor migrează în special în rădăcinoase şi în frunzoase. Morcovii, sfecla şi salata verde pot fi foarte pline de nitraţi. Frunzoasele nu se ţin la întuneric. Trebuie puse la soare, că altfel generează ele însele nitraţi. Nitraţii blochează hemoglobina atunci când îi mâncăm, e ca şi cum cineva te-ar ţine de nas şi de gură. O bună parte din celule mor. Dar pot da şi cancer.
Vişinile păstrate în soluţie cu aspirină pot să facă mult rău mai ales membrilor familiei care iau medicamente anticoagulante.
„În general, oamenii care mă recunosc în piaţă sau la supermarket se uită în coşul meu să vadă ce cumpăr“, mărturiseşte prof. dr. Mencinicopschi. La piaţă sunt atent. De multe ori, iau de la oameni pe care-i cunosc, se poate întâmpla şi să mă duc la producători să văd cum produc. Au apărut în jurul Bucureştiului destul de mulţi producători care aduc fructe, legume şi ouă sănătoase.
Iradierea omoară alimentele. Noi nu avem iradiator, dar avem pe piaţă legume şi fructe iradiate importate. Acestea conţin radicali liberi, în loc să conţină antioxidanţi.
