Iar principala cauză, din punctul meu de vedere, este polarizarea extremă a veniturilor, scăderea sau stagnarea lor pentru o foarte mare parte a populației. Mulți s-au amăgit că economiile emergente, precum China și India, Brazilia sau Rusia, printre altele, orientate spre export-și aici este vorba în special de China-vor găsi un debușeu în piața internă, dacă exportul nu va mai juca rolul de motor al creșterii lor. Doar că în aceste țări polarizarea a fost și mai dramatică decât în economiile dezvoltate, iar piețele interne nu reușesc să compenseze pierderile de creștere generate de scăderea cererii la export.
Scăderea prețului petrolului pare să accelereze fenomenul deflaționist. Lucru care nu este tocmai fericit, în condițiile actuale. Mai degrabă creșterea salariilor ar convinge consumatorii să umble la portofel, și nu scăderea prețurilor. Care este una statistică. Degeaba scad prețurile la televizoare și la telefoane, dacă se măresc la educație și sănătate, spre pildă. Iar scăderea prețului petrolului nu se reflectă, spre pildă, în sectorul transportului aerian, printre altele.
Scăderea taxelor și impozitelor nu poate ține loc de creștere a veniturilor. Nu e niciun paradox faptul că scăderea lor face săracii și mai săraci și bogații și mai bogați. Este un mecanism de redistribuire inversă a bogăției unei națiuni. Nici scăderea prețului petrolului nu poate ține loc de creștere a veniturilor. Astfel de artificii nu mai pot funcționa prea multă vreme. Iar costul amânării revalorificării veniturilor celor care trăiesc din muncă vor fi dramatice. Și asta cât de curând.
Autor: Constantin Gheorghe