La trei ani după primul bailout, Grecia a devenit teren de luptă pentru ţările care caută o bază de lansare comercială către Uniunea Europeană, cu ruşii hotărâţi să se infiltreze pe piaţa energiei, chinezii interesaţi de aeroporturi, porturi şi transportul feroviar, iar qatarezii cu ochii pe proprietăţile imobiliare.
La trei ani după ce a devenit primul stat din zona euro care cere asistenţă financiară internaţională, presată de creditorii săi să găsească noi surse de finanţare, Grecia a ridicat pe roţi programul de privatizare pentru a demonstra seriozitatea faţă de angajamentele asumate.
„Trebuie să transmitem mesajul că aceasta este o cu totul altă Grecie. Privatizarea va transmite mesajul că suntem o ţară prietenoasă cu afacerile“, a afirmat ministrul grec al dezvoltării Kostis Hadzidakis, citat de The Guardian.
Premierul grec caută cumpărători în China
Premierul Antonis Samaras a dus acest mesaj la Beijing, cerând Chinei să participe la ceea ce a descris ca fiind „povestea de succes“ a Atenei. Povestea este împachetată frumos. Creditorii internaţionali au convenit să dea Greciei acces la o tranşă de aproape 9 miliarde de euro din fondurile de bailout, Fitch a îmbunătăţit ratingul suveran al ţării, iar costurile de finanţare sunt la cel mai redus nivel de după izbucnirea crizei datoriilor.
China are deja un cap de pod în Grecia, prin portul Pireu, care la capitolul pasageri este pe primul loc în Europa, iar la transportul de containere printre cele mai mari. Docurile portului au devenit o bază pentru chinezi de când Cisco, colos de transport maritim controlat de stat, a plătit 500 de milioane de euro în 2010 pentru a închiria jumătate din ele.
„Grecia poate deveni o adevărată poartă pentru investiţii şi fluxuri comerciale între China şi Europa“, a spus Samaras, care s-a dus la Beijing însoţit de 70 de oameni de afaceri greci. În timpul vizitei au fost semnate 11 acorduri bilaterale cu oficialii chinezi, care s-au arătat interesaţi de preluarea aeroportului internaţional al Atenei.
Ruşii vin la Atena să cumpere
În capitala Greciei a aterizat săptămâna trecută Alexey Miller, şeful monopolului rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom, pentru a discuta despre cumpărarea Depa, compania naţională de gaze naturale a Greciei. Fiind singurul distribuitor de gaze din ţară, compania este considerată a fi una dintre cele două nestemate din coroana programului de privatizare. Cealaltă piatră preţioasă este monopolul jocurilor de noroc Opap, care a fost vândută în proporţie de o treime către un investitor ceho-chinez luna trecută.
Un atu al lui Miller este că Gazprom asigură 90% din consumul de gaze naturale al Greciei. Grupul a făcut o ofertă preliminară de 900 milioane euro, dar analiştii spun că acordul va fi semnat pentru o sumă apropiată de 750 milioane euro. Deşi la un moment dat erau 17 ofertanţi din 12 ţări, presa elenă a indicat că, practic, Gazprom nu are concurenţi la achiziţionarea Depa.
În discuţiile private cu Samaras, Miller a asigurat că Moscova nu doar că vrea compania elenă, dar nu va permite niciun amestec în afacere.
Pentru unitatea de transport de gaze DESFA va licita mai mult ca sigur compania azeră SOCAR, interesată să faciliteze livrările de gaze din Azerbaidjan către Europa de Vest prin Balcani, scrie Kathimerini. Afacerea ar fi sprijinită de SUA, „de dragul echilibrului“.
Valoarea Depa este estimată la un miliard de euro, iar cea a DESFA la 500 milioane euro.
Programul elen de privatizări, prin care iniţial se urmărea colectarea a 50 miliarde euro până în 2019, a fost revizuit de mai multe ori. Guvernul intenţionează acum să strângă 11,1 miliarde euro până în 2016 şi 25 miliarde euro până în 2020. Pentru anul acesta obiectivul este de 2,6 miliarde euro.
Drept de rezidenţă, cadou pentru chinezi
Pe lista privatizărilor şi vânzărilor figurează aeroporturi regionale, terenuri industriale, facilităţi sportive, plaje, hoteluri şi chiar băi termale.
Unii analişti sunt sceptici în privinţa programului. „Privatizările nu vor rezolva niciodată problemele financiare ale ţării. Dar se speră că ele vor elimina corupţia şi vor mări eficienţa producţiei“, a explicat Theodore Pelagidis, profesor la Universitatea din Pireu. Economia Greciei a fost şi este susţinută cu fonduri de bailout de 240 miliarde euro, cel mai mare efort de acest gen din istoria Occidentului, iar datoria ţării va ajunge anul acesta la 185% din PIB.
Guvernul lui Samaras are, de asemenea, în plan denaţionalizarea graduală a celui mai mare producător de energie al ţării, DEH.
În cursa pentru atragerea investitorilor, parlamentul elen a aprobat o lege prin care li se oferă drept de rezidenţă pe cinci ani cetăţenilor care nu fac parte din UE dacă aceştia cumpără proprietăţi mai scumpe de 250.000 de euro.
Decizia este văzută ca un cadou oferit chinezilor care vor să călătorească liber în UE. Investitorii din Qatar şi-au manifestat interesul în dezvoltarea imobiliară a fostului aeroport care deservea Atena, Hellenikon, prin transferarea a 100 milioane euro într-un fond de investiţii comun. Qatarezii vor, de asemenea, să cumpere hotelul Astir Palace.
În martie, emirul Qatarului a cumpărat şase insule greceşti pentru 11 milioane de dolari.
De atunci, mai mulţi miliardari din Rusia şi lumea arabă s-au arătat interesaţi să intre în posesia unora din cele 300 de insule private scoase la vânzare la preţ redus, în condiţiile în care proprietarii lor se confruntă cu taxe mari pe proprietate şi un mediu de afaceri ostil. Statul deţine 6.000 de insule. Sursa :zf.ro