Guvernanţilor nu le mai place de noi. Suntem sedentari, lipsiţi de vlagă, mâncăm mult, prost, ne îmbolnăvim repede şi nu au bani să ne plătească tratamentul pentru diabet şi bolile cardiovasculare. De aceea, şi-au propus să ne schimbe regimul de viaţă. Cel care a dat tonul la “Mens sana in corpore sano” a fost Adrian Năstase, pe când era prim-ministru şi a făcut pariu cu Ion Ţiriac că va construi patru sute de săli de sport într-un an. L-a câştigat. Ceea ce părea doar o iniţiativă electorală – să aibă primarii PSD şi Guvernul cu ce se lăuda, iar clienţii lor fonduri de ciugulit – se dovedeşte, privită în perspectivă, prima măsură luată pentru atingerea idealului clasic de frumuseţe şi sănătate. Cabinetul Tăriceanu, care i-a urmat, ne-a oferit, tot în an electoral, un set de analize şi controale medicale gratuite, pentru a ne face conştienţi de problemele noastre şi a ni le rezolva din timp. Cu anamneza pregătită de Executivul liberal, Guvernul Boc intervine drastic. Ministrul Sănătăţii Attila Cseke a propus suprataxarea, din luna martie, a produselor care ne fac obezi. Zicala populară “Gras şi frumos” nu mai este de actualitate, Guvernul ne vrea frumoşi şi traşi prin inel.
Luându-ne savorile artificiale ieftine şi uşor de găsit, poate că ne dă Cabinetul Boc altceva în schimb: mâncare sănătoasă. Legume şi fructe autohtone cu miros de grădină, coaptă la soare, carne de porc hrănit cu tărâţe, lapte de la văcuţe păscând fericite pe păşunile montane, ouă de la găini cotcodăcind libere în ogrăzile fermelor, într-un cuvânt la modă, hrană bio, fără îngrăşăminte chimice şi aditivi. Ministrul Sănătăţii nu suflă cuvântul cu pricina sau sinonimele lui eco şi organice, dar face socoteala sumelor încasate din taxa pe hamburgeri, snackuri şi sucuri, de unde se vede că nu ce mănâncă populaţia îl frământă, ci cum să mai stoarcă bani de la ea. Nu există programe guvernamentale de dezvoltare a agriculturii ecologice, de sprijinire a produselor bio – mult mai scumpe şi mai rare decât celelalte -, de educare a populaţiei privind alimentaţia sănătoasă. Totul se rezumă la textul rapid derulat, ca după reclamele la chipsuri, “Conţinutul ridicat de sare, zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătăţii!”, după care urmează, firesc, “Poftă bună!”. Guvernul nu este interesat de slow food – sunt câteva ONG-uri care îl promovează – ci de fast money, nemaiştiind ce să mai îngheţe şi să mai impoziteze. Deranjantă este ipocrizia cu care îşi prezintă iniţiativa, când, de fapt, speră că românii vor consuma la fel de mult produse proaste, dar mai scumpe, fiindcă numai astfel se va alege cu un miliard de euro la buget.
Mâncătorii de fast food pot sta, totuşi, liniştiţi. Cei care le îngroaşă arterele cu hrana industrială sunt mulţi şi puternici, iar guvernanţii nu par toţi foarte convinşi de oportunitatea măsurii. Ministrul Finanţelor zice că este doar o iniţiativă, iar premierul Emil Boc, nevicios, cum se declară, deocamdată, nu o comentează. Şi, dacă Guvernul o va aproba, Parlamentul o va respinge, aşa cum a dezgheţat pensiile, a căror mărire Executivul o blocase, pe anul în curs. În final, vor fi cu toţii mai înţelepţi. În fond, fericirea poporului trece prin burtă. Nu ne vor sănătoşi şi frumoşi, ne plac graşi şi placizi.
Rodica CIOBANU
sursa: gandul.info