“Goana după aur” a băncilor centrale din ţările emergente
contribuitor
Fondul Monetar Internaţional a dat publicităţii cifre ce vin să confirme “goana după aur” a ţărilor emergente. Reţine în mod deosebit atenţia informaţia conform căreia Rusia a ajuns să deţină 10 la sută din rezervele de aur mondiale. În luna mai, ea a achiziţionat 15,5 tone, contra a 790,7 milioane de dolari. Deţinând un tezaur de peste 911 tone, Moscova a ajuns în acest moment să deţină de două ori mai multe lingouri faţă de acum cinci ani. Aurul reprezintă acum, potrivit FMI, 9,1 la sută din rezervele de schimb ale Rusiei. Este adevărat însă că cifrele amintite sunt la mare distanţă de cele ale ţărilor foarte dezvoltate. SUA, de pildă, deţin, în aur, 75 la sută din rezervele lor de schimb. SUA, împreună cu Germania – considerate primele deţinătoare de tezaur în aur din lume – au respectiv 8.000 tone şi 3.400 tone. Franţa, potrivit aceloraşi surse, deţine şi ea ceva peste 2.400 tone aur, reprezentând a cincea rezervă din lume.Turcia, ţara care multă vreme a jucat un rol-cheie pe piaţa aurului, revine în forţă pe poziţii de frunte în domeniu. Rezervele ei au ajuns la 245 de tone de aur, iar recent, băncile din această ţară au fost autorizate să deţină, în aur, 25 la sută din rezervele lor obligatorii.
Nou-veniţii, pe poziţii fruntaşe între deţinătorii de tezaur în aur
De la începutul acestui an, noi state s-au alăturat deţinătorilor de importante rezerve de aur. Ucraina, reiese din cifrele furnizate de FMI, şi-a mărit rezervele cu 2,1 tone, ajungând la un total de 32,7 tone, iar cele ale Kazahstanului au ajuns la 100 de tone. Băncile centrale din Asia şi ţările emergente şi-au sporit considerabil în ultimii ani achiziţiile de aur. Anul trecut, ele au achiziţionat 450 de tone, 100 dintre ele revenind Mexicului, urmat de Rusia care, în aceeaşi perioadă, a achiziţionat 94 de tone, record ce ar putea fi depăşit până la finele acestui an. Dan Smith, analist la Standard Chartered, care consideră că această goană după aur nu se va opri prea curând, susţine că motivul real este garanţia unei solidităţi a rezervelor de schimb. În ultima lună, preţul unciei de aur a oscilat în jurul a 1.600 dolari, faţa de 1.900 în septembrie 2011. Dar, chiar dacă preţul metalului rar a scăzut, spune analistul citat, el continuă să fie una din materiile prime cu valoare în progres, motiv pentru care este în continuare căutat.
