Duminică, cotidianul grec „To Vima” titra: „Ce ne datorează Germania”, articolul subliniind posibilele compensaţii pe care Atena le-ar putea cere Germaniei pentru cel de-al Doilea Război Mondial. O comisie formată din experţi, înfiinţată la cererea ministrului grec de Finanţe, a lucrat luni întregi la un raport „strict secret” de 80 de pagini.
La baza raportului elaborat stau 761 de volume de material de arhivă, care includ documente, acorduri, decizii judecătoreşti şi texte juridice. Panagiotis Karakousis, şeful grupului de experţi, a declarat pentru To Vima, că echipa sa a examinat 190.000 de pagini de documente, împrăştiate în arhive publice şi de multe ori stocate în saci aruncaţi în subsolurile clădirilor publice.
Potrivit cotidianului elen, comisia a ajuns la o concluzie clară: „Grecia n-a primit niciodată niciun fel de compensaţie, nici pentru împrumuturile pe care a fost obligată să le dea Germaniei, nici pentru pagubele suferite în timpul războiului”.
Materialul nu precizează despre ce sumă este vorba în raport, însă organizaţiile elene au vehiculat în trecut suma de 108 miliarde de euro pentru reconstrucţia infrastructurii distruse şi încă 54 de miliarde pentru împrumuturile forţate acordate de banca centrală elenă Germaniei naziste în perioada 1942-1944.
Şi chiar dacă s-ar şti suma exactă, se pare că autorităţile greceşti nu prea preocupate să nu supere Germania, principalul susţinător al zonei euro şi creditor al ţării. Suma de 162 de miliarde de euro este echivalentul a aproape 80% din PIB-ul Greciei, iar dacă Germania ar plăti datoria, Atena şi-ar rezolva problema datoriilor.
În timp ce Berlinul şi Atena reuşesc să evite orice discuţie despre problema compensaţiilor, grecii sunt destul de vocali pe această temă. „Responsabilitatea istorică cade asupra coaliţiei de guvernare, formată din cele trei partide. Ar trebui să publice toate descoperirile şi să hotărască poziţia Atenei în această chestiune sensibilă, care a detonat ca o bombă într-un moment în care ne aflăm sub o presiună enormă din partea creditorilor noştri”.
Poziţia oficială a guvernului, exprimată cel mai recent de către ministrul adjunct de finanţe, Christos Staikouras, susţine că Atena consideră problema deschisă şi că „îşi rezervă dreptul… de a ajunge în privinţa sa la o concluzie satisfăcătoare”.
Raportul a trecut la oficialii ministerului de Finanţe în mâinile ministrului de Externe, Dimitris Avramopoulous, şi ale premierului Antonis Samaras. „Va fi o decizie politică luată la nivel înalt despre cum să fie folosit (n.r. – raportul), iar dl Samaras va fi cel care decide”, a declarat un înalt oficial al guvernului de la Atena pentru Spiegel Online. „Nu e momentul să ne luăm la harţă cu Berlinul”, a mai spus acesta.
autor: Răzvan Cârcu
sursa: adevarul.ro