Fostul şef al Statului Major, generalul Ilker Basbug, care a condus armata turcă în perioada 2008-2010, respinge toate acuzaţiile formulate împotriva sa şi a denunţat duminică seara, pe contul său de Twitter, interdicţia ca apropiaţii săi să asiste la proces.
Judecătorii, care au anunţat verdictele în cazul a 275 de pârâţi în acest caz, au condamnat de asemenea trei deputaţi ai opoziţiei la pedepse cuprinse între 12 şi 35 de ani de închisoare. Este vorba despre comasarea a 23 de procese, cu probe care totalizeaza circa 4 milioane der pagini, potrivit avocatilor. Toti cei 275 au negat acuzatiile.
Fostul comandant al Armatei I, Hursit Tolon, se află printre condamnaţii acuzaţi de ‘tentativă de încălcare a ordinului constituţional prin forţă’, potrivit tribunalului din Silivri, în apropiere de Istanbul.
Tribunalul a anunţat în cursul zilei eliberarea a 21 dintre cei 275 de suspecţi în acest proces excepţional. Mai multe zeci de acuzaţi, între care generali, ziarişti şi lideri ai lumii interlope sunt arestaţi din 2007 şi judecaţi din octombrie 2008 în cadrul unui proces denunţat de opoziţia laică drept o ‘vânătoare de vrăjitoare’ ce are ca scop reducerea la tăcere a criticilor împotriva guvernului premierului Recep Tayyip Erdogan.
Criticii guvernului, in frunte cu principalul partid de opozitie (laic), au aratat ca acuzatiile aduse sutelor de inculpati se bazeaza pe documente false.
Guvernul a negat aceste acuzatii si a subliniat ca nu a intervenit in activitatea justitiei. Guvernul s-a aparat aratand ca insusi premierul a fost cel care a criticat judecatorii pentru lentoarea procesului si pentru incarcerarea celor acuzati pe toata durata procesului.
Circa 200 de manifestanţi erau prezenţi luni în apropierea tribunalului din Silivri, în pofida interdicţiei împotriva adunărilor, decisă vinerea trecută de guvernatorul provinciei Istanbul, Huseyin Mutlu. Demonstrantii au declarat ca au fost interogati de politie in repetate randuri in momentul in care se indreptau catre Istanbul. ’’Am venit de la Ankara. Este un drum de sase ore, dar ne-a luat zece ore, pentru ca am fost opriti de mai multe ori. Soferul nostru a fost interogat. Le-am spus politistilor ca mergem in vacanta la Canakale pentru a ne lasa sa trecem’’, spune un turc de 65 de ani, care a calatorit cu alti 40 de cetateni.
Mai grav decat verdictele pronuntate pe 5 august este ca multi analisti turci considera ca Ergenekon, denumirea unui loc mitic din Asia Mica unde se spune ca este leaganul poporului turc, nu este o simpla organizatie, ci o adevarata stare de spirit a unei bune parti din populatia tarii. Ergenekon este o presupusa grupare clandestina ultranationalista care ar fi complotat la inlaturarea de la guvernare a islamistilor lui Erdogan. Oficial, autoritatile arata ca din grupare fac parte ofiteri de rang inalt, jurnalisti, avocati, judecatori, politicieni, membri a crimei organizate si chiar oficiali ai guvernului. Potrivit Freedom House, Ergenekon este o reminiscenta a gruparilor clandestine nationaliste finantate de CIA in anii ’70 in cadrul operatiunilor de combatere a comunismului in Turcia prin manipulare politica si chiar prin organizarea de asasinate. Toate aceste organizatii, iar acum Ergenekon, si-au dobandit numele de ’’statul profund’’.
Este motivul pentru care sustinatorii guvernului islamist Erdogan (premierul care a intrerupt vreme de mai bine de un an relatiile cu Israelul) considera ca Ergenekon face parte din planurile secrete ale SUA pentru mentinerea unei linii politice favorabile la Ankara, fapt datorita caruia mobilizarea acestora impotriva opozitiei laice nu a fost o sarcina deloc grea pentru guvernanti.
Armata, care s-a declarat gardianul valorilor laice din Republica Turcă de-a lungul ultimelor decenii, a răsturnat trei guverne din 1960 şi a forţat un guvern pro-islamist să demisioneze în 1997.
Investigatia care a dus la actualele verdicte a inceput in 2007, cand, in urma unui pont din partea unei surse anonime, politia a descoperit explozibili la resedintele unor ofiteri de rang inalt, care ar fi planuit o lovitura de stat. In 2009, investigatia ia amploare, iar politia aresteaza mai multi ofiteri si afla ca acestia ar fi planuit si asasinarea scriitorului Orhan Pamuk. Tot in 2009 este gasit si un document de 300 de pagini care detalia modul in care partidul condus de Erdogan urma sa fie inlaturat de la putere.
In anii care au rmat, investigareafacerii Ergenekon devin mai mult o operatiune-spectacol a aguvernului, soldata la fiecare cateva luni cu arestarea unor militari si mai ales jurnaslisti, cu incalcarea grava a dreptului la intimitate, iar Turcia incepe sa fie stapanita de psihoza interceptarii comvorbirilor telefonice si pe internet. La inceputul lui 2012 s-a ajuns la 100 de ziaristi sa se afle in spatele gratiilor, doar pe baza unor presupuneri ca ar fi colaborat cu misterioasa Ergenekon. S-a ajuns chiar ca ministrul de Interne sa declare ca un numar mare de cetateni sprijina activitatile teroriste prin ’’picturi, articole, poezii si alte forme de arta’’. Aceasta in conditiile in care premierul Erdogan fusese el insusi arestat si judecat pentru ca a recitat un poem cu tenta islamista la inceputurile activitatii sale politice.
Timp de mai mulpti ani, afacerea Ergenekon si interpretarea unor articole problematice din Codul Penal au permis arestarea abuziva a sute de magistrati si ziaristi din Turcia, alaturi de vinovati de necontestat, transformand intr-un spectacol ceea ce ar fi trebuit sa fie o investigatie cat se poate de serioasa, mai cu seama ca la mijloc se afla si soarta procesului de aplanarea a disputei dintre miscarile militantilor kurzi si guvernul islamist de la Ankara.
Unii analisti turci considera ca, atat aspectele grave, cat si cele spectaculoase ale afacerii Ergenekon reprezinta durerile nasterii noii societati burgheze din Turcia, a carei paternitate si-o poate asuma integral guvernul Erdogan si ale sale masuri economice foarte inspirate. Insa, subliniaza presa liberala din Turcia, aceasta nu poate fio o scuza pentru subminarea libertatii presei si nesocotirea drepturilor omului in Turcia.