Oricat de interesante ar fi diferentele dintre anunturile liberalilor, social-democratilor si democrat-liberarilor, si de fascinante conspiratiile privind dorinta de influentare a socotelilor oficiale de catre staff-urile de campanie, basca a electoratului, care trebuie sa fie pregatit pentru orice, inclusiv sa iasa in strada, am facut o descoperire: s-a terminat! Putem sa ne intoarcem in propria viata.
E reconfortanta libertatea, chiar daca starea de lesa a fost autoindusa de incapacitatea de-a vedea mereu ca destinul depinde doar de cat de destepti ne aratam in a ne folosi inteligenta. Pentru prima oara in ultima luna am inchis televizorul in miezul taifunului, decis sa las vestile sa ma destepte dimineata in alta tara, sau in aceeasi, dar fara sa mai fie gravida.
Lumea lui Traian Basescu a apus, asa spun masuratorile. Poate vom descoperi peste un an ca a grait in folosul nostru, ca s-a luptat pana in ultima clipa pentru a curata societatea de hibele unei democratii in trei timpi: decuparea din manual, transpunerea originala in viata naucita a unor copii plini de speranta si confiscarea de catre grupuri de interese. Va fi tarziu.
Sau poate vom descoperi in mai putin de un an ca a grait in dispretul adevarului. Ca a jonglat cu sentimentele unei populatii necoapte, fie si la 20 de ani de incercari de maturizare a unui vis colectiv, incapabila de limpezime, de-a zari drumul. Ca le-a siluit cu sange rece pentru a-si satisface dorinta de putere, cel mai omenesc sentiment al unui politician si mai neomenos pentru multimea care are atat de multa devoie sa se agate de un vis.
Lumea lui Mircea Geoana abia incepe, asa mai spun masuratorile in ceas de noapte. Poate ne vom trezi ca reuseste sa obtina acea concordie ziditoare care va inlocui deruta, neincrederea si foamea de liniste (nu pot uita insa “linistea” lui Ion Iliescu, poate e vremea sa fac un pas inainte si sa las trecutul sa doarma), ca va gasi, alaturi de liberali, ecuatia scoaterii la liman a unui popor pe cat de obosit, pe atat de nefericit.
Poate ne va face sa trecem cu vederea ca l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vantu cu cateva ore inainte de confruntarea finala, ca s-a oferit, din oboseala, neinspiratie sau slabiciune buldozerului lui Traian Basescu, ca a mintit de teama de-a parea prea prostanac, sau prea manipulat.
Eu sunt dispus sa uit, daca Mircea Geoana se va stradui sa demonteze toate suspiciunile care m-au amarat din cale-afara, sa ia maturoiul la anturajul care l-a adus pe muchie de cutit si sa devina presedintele tuturor romanilor. In interesul lor. Fara sa achite vreo nota de plata.
Insa daca lumea lui Traian Basescu n-a apus, si se va culca pe lauri dispretuind votul celor care l-au vazut unica sansa de reforma a unei societati bolnave de coruptie, ipocrizie si minciuna, ne vom invata minte si nu ne vom mai atarna speranta de rezultatul unui vot. Si uite-asa, vom invata o lectie a democratiei. Vom merge la alegerile urmatoare cu fluturi la genunchi, ca si cand am cupara un kil de portocale. Romania suntem noi.
sursa: ziare.com