Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, a spus că şi-a schimbat pantofii rupţi cu care s-a încălţat sâmbătă la întâlnirea cu preşedintele Băsescu, dar a refuzat să dea alte amănunte. „Prefer să nu discutăm despre lucruri personale, ci despre România”, a retezat Franks curiozitatea jurnaliştilor. Discuţiile despre România s-au axat doar temele preferate ale şefului misiunii FMI, nu şi informaţii despre dezastrul care va continua anul acesta. Numărul de paturi din spitale va fi în continuare redus cu încă 3.500 până în decembrie 2011, după ce în prima parte a anului au fost reduse alte 2.200, conform Memorandumului tehnic de înţelegere a angajamentului stand-by 2011-2013. „Vom revizui bugetele spitalelor şi vom demara implementarea strategiei de raţionalizare a spitalelor, în vederea reducerii numărului de paturi de spital finanţate (actualmente de 135.200) până la media europeană pe cap de locuitor până în 2013, adaptând în acelaşi timp în mod corespunzător numărul de paturi. Pentru a atinge acest obiectiv, până la finele lui iunie 2011 vom reduce numărul de paturi la 133.000 şi până la finele lui decembrie 2011 la 129.500”, se arată în documentul citat aflat pe site-ul www.fmi.ro.
Măsura care va fi luată în a doua parte a acestui an vine după ce şurubul cheltuielilor din sănătate a fost strâns peste limita suportabilităţii. „Pentru a realiza un echilibru corespunzător între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile, am înaintat Parlamentului legislaţia de instituire a sistemul de coplată; am limitat numărul de internări spitaliceşti contractate cu 10% faţă de nivelurile din 2010; am redus adaosul de preţ plătit de guvern pentru medicamentele din programele naţionale (lista C2); am redus ponderea decontărilor serviciilor medicale furnizate de medici în funcţie de numărul de pacienţi de la 70% la 50%”, se laudă Guvernul în faţa FMI, prin intermediul Memorandumului tehnic.
Luni a fost finalizată prima evaluare a noului acord, inclusiv Proiectul Scrisorii de Intenţie. Delegaţia FMI consideră că România are toate şansele ca bordul FMI să aprobe eliberarea tranşei, în valoare de 475 de milioane de euro, chiar dacă aceşti bani au şanse sub 25% să fie accesaţi, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks. Să vedem ce surprize ne va aduce noua scrisoare de intenţie şi la ce angajamente s-a mai înhămat Guvernul Boc. Surprizele negative nu vor înceta însă să apară. Deja, reprezentantul FMI ne-a spus că micşorarea TVA şi a altor taxe va fi posibilă doar pe termen lung, odată ce România va îmbunătăţi colectarea şi administrarea în sistemul fiscal. Adică peste vreo 5 sau 10 ani, după cum a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
„Nu văd spaţiu suficient pentru 2012 care să permită reducerea taxelor, când deficitul bugetar trebuie să scadă la sub 3% din PIB, să existe reduceri la taxe, pentru că acest lucru ar presupune măsuri severe pe partea de cheltuieli, care cred că nu sunt posibile. Trebuie să fim realişti în această privinţă”, a spus Franks. El a adăugat că FMI a transmis Guvernului să păstreze stabilitatea pentru 2011 şi 2012.
„În timp, în următorii 5 sau 10 ani, sper ca România să aibă o mai bună colectare a taxelor şi să crească eficienţa administrării, pentru a putea avea loc de reduceri de TVA, de contribuţii sociale şi să poată să raţionalizeze şi alte taxe”, a mai spus Franks.
Delegaţia FMI nu a acceptat nici reducerea contribuţiilor sociale. „Am agreat cu Guvernul că este nevoie să vedem mai multe date privind situaţia fiscală, care să demonstreze că este loc pentru reduceri ale contribuţiilor sociale. Cheia este să te asiguri că ai suficienţi bani atât pentru 2011, cât şi pentru 2012, ca să poţi reduce contribuţiile sociale sau să iei altfel de măsuri”, a spus Franks.
Şeful misiunii FMI a anunţat şi că România riscă să returneze până la 1,5 miliarde euro dacă unele proiecte finanţate din fonduri UE nu sunt finalizate în acest an. „România riscă să fie obligată să returneze până la 1,5 miliarde euro, sume deja plătite de UE, dacă aceste proiecte nu sunt finalizate până la sfârşitul acestui an”, a spus Franks.
Voiculescu: „FMI se implică alarmant în deciziile macroeconomice”
Senatorul Dan Voiculescu avertizează că ritmul în care creşte datoria publică externă poate declanşa un nou val recesionist. În acest context, Dan Voiculescu a declarat: „Ne va costa enorm iluzia depăşirii crizei prin împrumuturi externe prost gestionate. În condiţiile în care, doar în această lună, Ministerul de Finanţe va trebui să plătească un sfert de miliard de euro în contul datoriei publice externe, riscăm să ne sufocăm în datorii. Conform datelor oficiale ale BNR, datoria publică externă a ajuns la 92 de miliarde de euro, adică o povară de 4.500 de euro pentru fiecare român, de la nou-născuţi la pensionari! Un împrumut este util doar dacă este investit eficient şi asigură beneficii mai mari decât costurile.
Din păcate, Guvernul Boc nu ştie să investească şi încearcă să îşi camufleze incompetenţa rostogolind împrumuturile. Implicarea tot mai intensă a delegaţiei FMI în deciziile macro-economice din România este alarmantă. FMI nu acţionează astfel decât în cazurile disperate. Nu exclud ca, în ritmul actual de îndatorare, Traian Basescu să anunţe, mai devreme sau mai târziu, noi reduceri de salarii şi pensii. În acest moment funcţionăm în schema clasică a falimentului: datorii şi dobânzi uriaşe, consum şi producţie reduse, investiţii ineficiente. Pentru a evita un dezastru economic şi social fără precedent, avem nevoie urgent de un Plan Naţional de Investiţii Strategice şi de măsuri concrete de susţinere a producătorilor români. Altfel, după regimul Băsescu-Boc nu va mai rămâne decât un potop de datorii imposibil de achitat.”
FMI vrea manageri străini la firmelede stat cu datorii
Guvernul va apela la firme internaţionale de consultanţă pentru a recruta noi manageri pentru companiile de stat, conform angajamentelor din scrisoarea de intenţie elaborată sâmbătă la Bucureşti. „Pot să fie europeni, asiatici, români, nu îmi pasă. Îmi pasă să fie performanţi, calificaţi, să eficientizeze activitatea companiilor”, a declarat şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks.
Declaraţia vine după ce sâmbătă şeful statului Traian Băsescu i-a numit pe managerii companiilor de stat boierii economiei româneşti, dar a uitat să precizeze că sunt numiţi şi menţinuţi în funcţie de către miniştrii guvernului Boc. Delegaţia FMI a luat la ochi companiile care fac datorii, aşa numitele arierate, şi nu realizează profit şi are o listă de 18 astfel de societăţi pe care le monitorizează la fiecare vizită pe care o face la Bucureşti. „Nu ştim exact care este valoarea acestor arierate la nivelul întregii economii, pentru că acum se lucrează la această evaluare. Însă estimarea arată că arieratele totalizează cam 4-5% din PIB”, a declarat Franks.
Acesta a mai adăugat că „ţinta pentru arieratele celor 18 întreprinderi monitorizate de FMI este să scadă semnifivativ”. Cum? „Vor fi metode combinate. Unele companii vor fi vândute, alte închise, altele vor fi eficientizate”, a mai spus şeful misiunii FMI. „Ne concentrăm în mod deosebit pe sectorul energetic şi transporturi care sunt esenţiale pentru creşterea economică. În lunile care vor urma autorităţile vor demara vânzarea unor pachete semnificative în companii energetice de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Trangaz şi altele”, a spus Franks. Asta înseamnă că Executivul a renunţat la ideea marilor giganţi energetici şi în locul Electra şi Hidroenergetica vor fi create companii mai mici care vor cuprinde unităţile viabile din Termoelectrica şi din Compania Naţională a Huilei. „Sunt părţi din Termoelectrica care trebuie închise şi părţi care vor rămâne”, a explicat Franks.
Autor: DANIELA IVAN
sursa: jurnalul.ro