Totul a început în 2005, când statul a pus în Fondul Proprietatea pachete de acţiuni în cadrul celor mai valoroase companii din România – 20% din Petrom, 15% din Romgaz, 20% din Hidroelectrica, 15% din Transgaz, etc. Scopul Fondului era să-i despăgubească pe foştii proprietari, ale căror active au fost confiscate de regimul comunist. Până în 2011, statul a împărţit 13,77 miliarde de acţiuni, promițându-le proprietarilor că le vor putea vinde pe bursă la prețul de cel puțin 1 leu per acțiune.
Realitatea a fost însă alta: în perioada 2008 – 2009, titlurile FP se cumpărau cu 0,1 lei, de zece ori mai puțin decât promisese statul.
Investitorii străini profită de Fondul Proprietatea
În ianuarie 2011 acţiunile au fost listate la bursă, iar în prima zi de tranzacţionare au fost cotate la 0,6495 lei, departe de minimul de 1 leu promis. După care preţul a scăzut până la 0,42 lei. În această perioadă, acțiunile au fost transferate de la foștii proprietari către fondurile străine. La doi ani de la listarea la bursă, străinii au cumpărat cel puţin 40% din FP, la jumătate din valoarea lui reală.
Avocatul Mark Gitenstein a fost ales în Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietatea, după ce mandatul său de ambasador la Bucureşti s-a încheiat, scrie realitatea.net.
“Acum, a sosit vremea scadenţei. Cei care au investit îşi vor banii. Au cumpărat acţiuni la o fracţiune din valoarea lor reală şi vor să le vândă la preţul corect. Doar că la preţul corect nu cumpără nimeni. Care-i soluţia? Să le cumpere Fondul. Dar ca să facă rost de bani, Fondul trebuie să-şi vândă activele. Rând pe rând, va vinde Petrom, Romgaz, Hidroelectrica. Nu dintr-o dată, dar probabil că în 2-3 ani fondul va fi mult mai «suplu» decât acum”, concluzionează Andrei Chirileasa, în editorialul din Ziarul Financiar.
Autor: Bratu Iulian
Sursa: DC News