“Vor privatizarea tuturor companiilor rentabile” a declarat o sursă guvernamentală. “Au adus ca argument amestecul factorului politic în conducerea companiilor”, a precizat o altă sursă. “Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI în România -nr) a afirmat că în SUA sectorul nuclear este pe de-a-ntregul privatizat”, a declarat aceasta.
Potrivit scrisorii de intenţie, România s-a angajat în faţa FMI, a Comisiei Europene (CE) şI Băncii Mondiale (BM) listarea a câte 10% din Hidroelectrica şI Nuclearelectrica, plus câte un pachet de 15% din Transelectrica şI Transgaz, ambele deja prezente în ringul bursier.
Reprezentanţii Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al tuturor acestorsocietăţi, au declarat recent că menţinerea Nuclearelectrica şI Hidroelectrica în proprietatea statului este în detrimentul atât al celor două companii cât şI al pieţei. FP consideră că Nuclearelectrica, o companie cu active de peste doua miliarde de euro, nu face îndeajuns profit pentru mărimea sa. Anul trecut, compania a avut pe întreg anul profit net de patru milioane de euro. In acest an, însă, în primele nouă luni un profit net de 102 milioane de lei, adică 23 milioane de euro. Nuclearelectrica a fost inclusă într-o schemă dirijată de ministerul Economiei în 2010, alături de Hidroelectrica şI complexurile Turceni şI Rovinari, astfel încât să se facă export de energie în Serbia. Exportul, realizat prin Electrica, a fost aspru criticat de companiile private din energie pentru lipsa de transparenta, însă ministerul Economiei argumenta atunci că toate companiile implicate au realizat profit.
Infrastructura critică
In privinţa Transelectrica şI Transgaz, informaţia vine în contextul în care reţelele de transport a energiei fac parte din infrastructura critică naţională, fiind proprietatea statului. Autorităţile române au insistat ca Transelectrica şI Transgaz să nu facă parte din companiile la care se vor aduce manageri privaţi tocmai din acest motiv. In schimb, din moment ce companiile doar operează activitatea pe o proprietate a statului, teoretic acestea pot fi privatizate. In România, activitatea de transport a energiei şI a gazelor este, conform legislaţiei, monopol natural, iar terţii nu au voie să realizeze şI să opereze conducte. Din acest motiv, pentru realizarea gazoductului Nabucco, autorităţile au acordat o derogare de la legislaţie.
In schimb, în Germania, mai multe grupuri energetice mari europene deţin conducte de transport pentru gaz şI reţele de înaltă tensiune. De asemenea, în SUA, ţara de origine a lui Jeffrey Franks, companiile private pot deţine gazoducte iar recent mari achiziţii au fost realizate în domeniu datorită oportunităţilor oferite de gazele de şist. Recent, Kinder Morgan a înaintat o ofertă de preluare a rivalei El Paso Corp într-o tranzacţie de 21 de miliarde de dolari ce va duce la fuziunea celor mai mari operatori de gazoducte din America de Nord, potrivit Reuters.
Hidroelectrica, contracte cu bucluc şI forţă majoră
“Când au spus despre privatizarea majoritară a Hidroelectrica, ce puteam să le zicem, despre penele de electricitate din California? I-am întrebat cum e în SUA. Şi atunci au recunoscut că sistemul hidroenergetic e majoritar de stat în SUA”, a completat o altă sursă.
Constantin Trihenea, directorul general al companiei, a negat în cursul săptămânii trecute că s-ar fi cerut vinderea unui pachet majoritar. Totodată el a mai spus că societatea nu trebuie să se grăbească în privinţa listării şi că cei doi consultanţi ai companiei au arătat că în acest an trei companii şi-au anulat listările. Hidroelectrica se află în centrul acţiunilor FMI şI CE, societatea de stat fiind investigată de Comisia Europeană pentru un posibil ajutor de stat către “băieţii deştepţi” şI combinatele Alro şI ArcelorMittal vânzând energia sub preţul pieţei. In septembrie, compania a invocat clauza de forţă majoră pentru a reduce livrările către companiile cu care are contracte, invocând seceta. Contractele directe hidro au fost subiect de controverse în ultimii cinci ani însă în acest an au fost reclamate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica cu 15%, la Comisia Europeană. Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenţă, a declarat că în cazul în care acestea se vor dovedi ajutoare ilegale, furnizorii ar trebui să returneze ajutorul considerat ilegal şi să plătească daune.
Prima revoltă împotriva FMI
Autorităţile române au privit cu mare consternare cum FMI a cerut la ultima vizită privatizarea ultimelor trei filiale de distribuţie a electricităţii, rămase în portofoliul Electrica. Alexandru Săndulescu, directorul direcţiei Energie din cadrul Ministerului Economiei, declara la finele lunii trecute că FMI nu e interesat de vânzarea termocentralelor ineficiente care funcţionează cu mari costuri, însă “pune o anumită presiune” pe vânzarea distribuţiilor de energie electrică.
“Companiile de stat nu au tendinţa de a pune presiune pe populaţie şi companii, spre deosebire de cele private. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu preţurile la pompă, la benzină şi motorină”, spunea el atunci.
In decursul negocierilor dintre statul român şI FMI s-a stabilit ca în final distribuţiile de energie să nu mai fie pe lista de privatizare, incluzându-se în schimb viitoarele complexuri energetice Oltenia şI Hunedoara.
Complexul Oltenia va fi format din fuziunea complexurilor Turceni, Rovinari şI Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Când va fi gata, noua entitate va fi cel mai mare producător de energie din ţară, va avea 19.000 de angajaţi, o cifră de afaceri de aproape un miliard de euro şI va controla mare parte din rezervele de lignit ale ţării, aşa cum Petrom dispune de monopol pe zăcămintele de ţiţei.
Complexul Hunedoara va fi format din fuziunea termocentralelor Deva şI Paroşeni cu cele patru mine viabile de huilă din Valea Jiului. Hidroelectrica ar putea achiziţiona noua entitate la viitoarea licitaţie, directorul Constantin Trihenea spunând recent că societatea are nevoie de o termocentrală pentru a susţine producţia afectată de secetă fără a perturba livrarea cantităţilor din contracte.
DANIEL IONASCU
sursa: jurnalul.ro